Potrivit FoodNavigator, FAO examinează siguranța „noilor alimente” și a tehnologiei motivând pe bună dreptate că „Într-o lume în schimbare rapidă, previziunea este mai importantă ca niciodată”.

Oportunități interesante

Există „oportunități interesante de a hrăni lumea”, potrivit FAO a Națiunilor Unite, care evidențiază potențialul „noilor alimente” precum meduzele, insectele comestibile și carnea celulară. Cu toate acestea, sugerează organizația, acum este momentul să începem pregătirea pentru eventualele probleme de siguranță.

Un raport publicat săptămâna aceasta de la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) examinează siguranța alimentară în „lumea de mâine”, analizând modul în care factorii principali la nivel mondial, cum ar fi creșterea economică, schimbarea comportamentului consumatorilor și a modelelor de consum, creșterea populației globale și - desigur – schimbările climatice vor modela siguranța alimentară viitoare.

„Într-o lume în schimbare rapidă, previziunea este mai importantă ca niciodată”, au spus oamenii de știință de la FAO, explicând că, prin acest exercițiu de gândire pe termen lung, ei speră să ajute factorii de decizie să anticipeze preocupările viitoare privind siguranța alimentară, trecând de la un răspuns reacționar după ce acestea se materializează.

„Ne aflăm într-o eră în care inovațiile tehnologice și științifice revoluționează sectorul agroalimentar, inclusiv arena siguranței alimentare. Este important ca țările să țină pasul cu aceste progrese, în special într-un domeniu critic precum siguranța alimentară, și ca FAO să ofere consiliere proactivă cu privire la aplicarea științei și a inovației”, a explicat Ismahane Elouafi, om de știință șef al FAO.

Accent pe siguranța alimentară

”Raportul - Gândirea la viitorul siguranței alimentare - Un raport de previziune” prezintă unele dintre cele mai importante probleme emergente din alimentație și agricultură, cu accent pe implicațiile privind siguranța alimentară.

Adoptă ceea ce autorii descriu ca o abordare de previziune bazată pe ideea că rădăcinile modului în care se poate desfășura viitorul sunt deja prezente sub forma unor semne timpurii. „Monitorizarea acestor semne prin colectarea sistematică de informații crește probabilitatea ca factorii de decizie să fie mai bine pregătiți pentru a aborda oportunitățile și provocările emergente”, s-a susținut.

Raportul a acoperit opt ​​categorii mari: schimbările climatice, noi surse alimentare și sisteme de producție, numărul tot mai mare de ferme și grădini de legume din orașele noastre, schimbarea comportamentului consumatorilor, economia circulară, știința microbiomului, inovația tehnologică și științifică și frauda alimentară.

Risc de contaminare în creștere

Oamenii de știință de la FAO au concluzionat că factorii de decizie ar trebui să se pregătească pentru „expunere crescută la contaminanți”.

Schimbarea tiparelor meteorologice și a temperaturilor sunt din ce în ce mai mult legate de riscul în creștere pentru siguranța alimentelor. Într-adevăr, un raport din 2020 al FAO a analizat subiectul siguranța alimentară pentru a detalia modul în care schimbările climatice măresc expunerea noastră colectivă la riscurile legate de siguranța alimentară, inclusiv agenți patogeni și paraziți de origine alimentară, inflorescență de alge dăunătoare, pesticide, micotoxine și metale grele.

„Dovezile recente indică un impact sever al schimbărilor climatice asupra diferiților contaminanți biologici și chimici din alimente prin modificarea virulenței, apariției și distribuției acestora”, a spus FAO în această ultimă cercetare.

„Zonele tradiționale mai reci devin mai calde și mai propice agriculturii, deschizând noi habitate pentru dăunători agricoli și specii de ciuperci toxice. De exemplu, aflatoxinele, care au fost considerate în mod tradițional o problemă în special în unele părți ale Africii, sunt acum stabilite în Marea Mediterană.”

„Novell food”: meduze, alge și insecte

Schimbarea tipurilor de consum înregistrează, de asemenea, o acceptare crescută a soiurilor comestibile de meduze, alge și insecte dincolo de zonele lumii în care consumul lor a făcut parte din dieta tradițională.

Meduzele comestibile, de exemplu, au un conținut scăzut de carbohidrați și un conținut ridicat de proteine. Cu toate acestea, ele „tind să se strice ușor” la temperaturi ambientale și pot „servi ca vectori ai bacteriilor patogene” care ar putea afecta negativ sănătatea umană.

De asemenea, creșterea consumului de alge marine are multe avantaje – cum ar fi valoarea nutrițională și durabilitatea. Din nou, FAO a semnalat un domeniu de „preocupare” pentru siguranța alimentelor: capacitatea algelor marine de a acumula niveluri ridicate de metale grele precum arsenul, plumbul, cadmiul și mercurul.

De asemenea, interesul pentru consumul uman de insecte comestibile este în creștere la conștientizarea crescândă a impactului asupra mediului al producției de alimente. Cu siguranță, în Europa insectele s-ar putea să nu fie atât de departe de farfurie pe cât crezi.

În Marea Britanie, de exemplu, sectorul insectelor comestibile și-a exprimat recent așteptările că va primi aprobarea de reglementare pentru greierii de casă încă de anul viitor. Între timp, EFSA a acordat recent noul aliment viermilor de masă, care acum așteaptă autorizarea finală din partea Comisiei Europene.

Cu toate acestea, consumul de insecte comestibile nu este lipsit de riscuri. FAO a remarcat: „Deși pot fi o sursă bună de proteine, fibre, acizi grași și micronutrienți precum fierul, zincul, manganul și magneziul, ele pot găzdui contaminanți din alimente și pot provoca reacții alergice la unii oameni”.

Alternative la carne pe bază de plante și carne de cultură

La nivel global, în special pe piețele dezvoltate precum Europa și SUA, un număr tot mai mare de consumatori schimbă dietele lor bogate în carne și lactate cu altele care conțin o cantitate mai mare de surse alternative de proteine.

Oamenii care devin vegetarieni sau vegani citează adesea „preocupări pentru bunăstarea animalelor și impactul animalelor asupra mediului”, a menționat FAO.

Această atracție a pieței a dus la dezvoltarea diferitelor alternative pe bază de plante la proteinele animale din placa centrală. Potrivit prognozelor Bloomberg Intellience, sectorul alimentelor pe bază de plante va reprezenta 7,7% din piața globală a proteinelor până în 2030, deoarece valoarea acestuia crește la peste 162 de miliarde de dolari.

Dar și aici, FAO semnalează riscul pentru siguranța alimentară: „Pe măsură ce dietele pe bază de plante se extind, este nevoie de mai multă conștientizare cu privire la introducerea preocupărilor legate de siguranța alimentară, cum ar fi alergenii din alimente care nu erau consumate în mod obișnuit înainte”.

În timp ce carnea pe bază de celule – cultivată în condiții de laborator folosind celule animale și medii de creștere – este mai departe de realizarea pieței, din nou FAO a spus că autoritățile de reglementare ar trebui să fie conștiente de potențialele îngrijorări legate de siguranța alimentelor.

„Exemple de potențiale preocupări includ utilizarea serului de origine animală în mediile de cultură, care poate introduce atât contaminare microbiologică, cât și chimică”, sugerează raportul.

Industria 4.0 și revoluția tehnologică

Proiectul de gândire al FAO în lumea de mâine a recunoscut că o „adevărată revoluție tehnologică” transformă sistemele agroalimentare, ajutând producătorii de alimente să facă mai mult cu mai puțin.

Organizația a indicat ambalajele inteligente pentru extinderea termenului de valabilitate, blockchain pentru trasabilitate și imprimarea 3D.

„Ca și în cazul tuturor tehnologiilor emergente, există oportunități și provocări”, a spus FAO. „Pentru ca astfel de tehnologii să fie puse la dispoziția tuturor, va fi esențial să se promoveze standardele și cele mai bune practici, accesul la baze de date de referință de încredere și îngrijite, comunicarea lecțiilor învățate și transparența în schimbul de date între părțile interesate.”