La fel ca în toată lumea, și în România, declanșarea crizei sanitare provocată de evoluția maladiei Covid 19 a blocat aproape orice afacere din domeniul HoReCa. Datele pe care le publicăm mai jos, și care ne-au parvenit de la Institutul Național de Statistică, sunt mai mult decât relevante în acest sens. La reluarea activității din turism, toată lumea spera, pe de o parte, la măsuri mai relaxate decise de guvern, iar, pe de altă parte, la mai multă flexibilitate și la mai puțină calicie a proprietarilor de afaceri în domeniu.

În Europa, pierderi lunare de 27 de miliarde de euro

Să vedem, deocamdată, care a fost tabloul din Uniunea Europeană. O analiză realizată de experți ai Parlamentului European și publicată de Comisia Europeană relevă faptul că focarul de coronavirus a paralizat industria turismului, devastând economii care depind în mare măsură de acest sector economic. În raportul final se menționează că Uniunea Europeană (UE) a acționat rapid pentru a ajuta sectorul, de exemplu, oferind sprijin financiar întreprinderilor, printre care numeroase întreprinderi mici și mijlocii. În sesiunea extraordinară din 26 martie, Parlamentul European a aprobat trei măsuri inițiale ca răspuns la criză, care ar beneficia, printre altele, de întreprinderile și lucrătorii din turism.

Situația în Industria turismului din UE, care angajează în jur de 13 milioane de persoane, este estimată să fi piardut în jur de 27 de miliarde de euro venituri pe lună ca urmare a izbucnirii COVID-19. În multe destinații turistice populare altfel, hotelurile au fost pustii și restaurante, baruri, atracții turistice, parcuri tematice și muzee închise. Târgurile comerciale, congresele și evenimentele culturale au fost anulate sau amânate.

Evenimentele sportive, cum ar fi campionatul de fotbal Euro 2020 și Jocurile Olimpice, au fost amânate până în 2021. Stațiunile de schi au încheiat sezonul de iarnă devreme. Marile companii de croaziere au întrerupt operațiunile; navele de croazieră au fost blocate pe mare, deoarece tot mai multe porturi le-au refuzat temporar intrarea.

Controalele la frontieră, distrugătoare pentru comerț

Multe țări au reintrodus controalele la frontieră sau au interzis anumitor călători să intre pe teritoriul lor, lăsându-i să se lupte să se întoarcă acasă. Situația este deosebit de dificilă în mai multe țări din UE, care sunt destinațiile turistice cheie, precum Italia (a se vedea figura 1), Spania și Franța.

Conform estimărilor Federației Italiene de Turism, Assoturismo, Italia va pierde în jur de 60% din turiștii din acest an. Având în vedere natura în evoluție a situației, este prea devreme pentru a estima impactul complet al COVID-19 asupra turismului global. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului Națiunilor Unite, sosirile turistice internaționale la nivel mondial ar putea scădea cu 20-30% în 2020, comparativ cu 2019.

Acest lucru s-ar putea traduce într-o pierdere de 300-450 miliarde USD (270-407 miliarde EUR) de cheltuieli de către vizitatorii internaționali. (chitanțe de turism internaționale). În comparație, focarul SARS din 2003 a dus la o scădere de doar 0,4% în acel an. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică spune că șocul implicat ar putea aduce o scădere de „45-70% în economia turistică internațională în 2020”.

Pe plan global, Consiliul Mondial de Turism și Turism (WTTC) prevede că în 2020, piața de turism și turism ar putea pierde 75 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume și 6,4 milioane de locuri de muncă în UE. Directorul general al WTTC consideră că „odată ce focarul va fi controlat, sectorul turismului va dura până la 10 luni să revină la nivelurile sale normale”.

Transportul aviatic, prăbușit

Călătoria aeriană a fost lovită în mod deosebit. Unele companii aeriene, precum Flybe low-cost, au încetat operațiunile, în timp ce altele au anulat temporar toate zborurile. Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) spune că călătoriile aeriene globale ar putea pierde mai mult de 252 miliarde USD (228 miliarde EUR) în 2020.

Două milioane de zboruri de pasageri au fost anulate până la 30 iunie. Companiile aeriene trec printr-o criză de lichiditate: conform IATA, compania aeriană tipică nu avea cel mult două luni de numerar la începutul anului 2020. Acest document este pregătit și adresat membrilor și personalul Parlamentului European ca material de bază pentru a-i ajuta în activitatea lor parlamentară.

Experții internationali spun că aeroporturile europene ar pierde 700 de milioane de pasageri (-28%) și venituri de 14 miliarde de euro în 2020. Unele aeroporturi – cum ar fi Bruxelles South Charleroi – au închis temporar. În cadrul sectorului ospitalității, care se confruntă și cu o criză severă, întreprinderile mici și mijlocii au fost afectate în mod deosebit.

Multe hoteluri au decis să se închidă din cauza scăderii cererii. În Franța, rata de ocupare a hotelului a fost scăzută cu 3,3% la 17 martie (față de 65,3% la 26 februarie). Până la 30 martie, restaurantele și barurile erau închise în aproape toate statele membre ale UE, cu excepția Suediei. Multe hoteluri, restaurante și baruri au concediat mii de lucrători permanent sau temporar.

Cu toate acestea, unele hoteluri și gazdele Airbnb le-au oferit lucrătorilor medicali cazare gratuită pentru a-i ajuta să evite infectarea familiilor lor. Unele hoteluri sunt transformate, de asemenea, în spitale temporare.

INS: Turismul din România s-a prăbușit cu 98 %

Conform ultimei raportări emisă de INS, la finalul lunii mai 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 98,1%, iar înnoptarile cu 97,4%.  Comparativ cu luna mai 2019, în luna mai 2020, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 83,3%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 91,8%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în luna mai 2020, au însumat 16,9 mii, în scădere cu 98,1% faţă de cele din luna mai 2019. Din numărul total de sosiri, în luna mai 2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,7%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 8,3%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (71,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 50,0% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, în luna mai 2020, au însumat 45,2 mii, în scădere cu 97,4 % faţă de cele din luna mai 2019. Din numărul total de înnoptări, în luna mai 2020, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 88,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 11,7%.  În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (34,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia 66,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Durata medie a şederii, în luna mai 2020, a fost de 2,6 zile la turiştii români şi de 3,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în luna mai 2020, a fost de 8,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 19,5 puncte procentuale faţă de luna mai 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare, în luna mai 2020, s-au înregistrat la hosteluri (15,6%), moteluri (14,7%), vile turistice (12,5%), pensiuni turistice (10,7%), pensiuni agroturistice (9,5%) şi hoteluri (6,9%). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna mai 2020 de 144,3 mii, în scădere cu 83,3% faţă de luna mai 2019.

Reacție 0, profit minim, speranțe deșarte

Cum spuneam în deschiderea articolului, odată cu relaxarea și cu redeschiderea hotelurilor și a restaurantelor, s-a sperat la o oarecare revenire. Desigur, dacă privim spre finalul anului, pierderile vor fi uriașe, în comparație cu rezultatele anului trecut, când turismul din România se bucura că a beneficiat de oc reștere de 4 %.

Acum, însă? Acum, mai nimic! În primul rând, din cauza măsurilor de distanțare socială, restaurantele nu încasează la potențialul real. Comerțul on-line suferă și el, mai ales că, pe de o parte, lumea a reînceput să iasă la terase, iar, pe de altă parte, pentru că mulți dintre consumatori nu au uitat că în lunile martie, aprilie și mai, unii dintre furnizorii de alimente pe comenzi on-line au pierdut încrederea oamenilor, din cauza faptului că au decis să ceară plata comenzilor odată cu plasarea acestora, și, mai ales, din cauzaă că produsele alimentare, mai precis, mâncărurile, au fost de multe ori de proastă calitate! Dar, măcar, prețurile nu au crescut.

Cu totul alta a fost situația hotelierilor care au decis majorarea prețurilor la cazare și, de multe ori, și la mâncare. Să ceri echivalentul a 110 euro pentru o cameră la hotel de patru stele, pe noapte, plus micul dejun, unui turist român, în timp ce turcii au cerut și cer 10 euro pentru o cameră asemănătoare, pe noapte, dar cu all inclusive, asta denotă nu doar calicie, ci, pur și simplu, inconștiență.

Știm, se poate spune că Turcia, Grecia dar și alte țări, subvenționează turismul dar, să fim sinceri, știu să facă afaceri mult mai bine, știu să fie mult mai buni comercianți și, desigur, să facă profit. Or, lucrul ăsta nu se poate spune despre hotelierii români care se mai și miră că mulți dintre conaționali au preferat să își facă puțina vacanță pe care i-au permis-o, în alte țări, decât să le calce pragul.

Și, cinstiți să fim până la capăt, nici nu ar fi meritat, pentru că hotelierul român are mentalitatea celor trei luni de vară, fie ei cei de pe litoral, fie cei de la munte. Este păcat, pentru că România începuse să ridice puțin fruntea, în peisajul turistic european. Acum, suntem din nou la coadă și așa vom rămâne mult timp, pentru că și pe plan mondial, consumatorii de oriunde au devenit mult mai responsabili cu banii lor și nu îi mai aruncă pe orice sau oricui, adică, hotelierilor români.