În această toamnă, autoritățile din România trebuie să tranșeze problema transpunerii în legislația autohtonă a Directivei PCN-Practici Comerciale Neloiale, aduptată la nivel european.

În acest sens, Pro Agro a transmis domnului Adrian Chesnoiu-Președinte al Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților o scrisoare deschisă în care îi cere susținerea intereselor furnizorilor români de alimente. Iată textul acestei Scrisori:

”Stimate domnule Președinte,

Începem prin a vă mulțumi că alegeți să informați Federația Națională PRO AGRO, dar și organizațiile membre cu privire la parcursul proiectului de lege pentru transpunerea Directivei PCN (Practici Conurențiale Neloiale).

Facem această mențiune întrucât au existat în trecut practici mai puțin transparente în abordare, care au dus finalmente la intrarea în vigoare a Legii nr. 28 din 27 martie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Critica este relevantă pentru că în discuțiile din aceste zile se face, pe nedrept, trimitere la acest act normativ pentru a stabili bornele noului proiect.

De asemenea, vă rugăm să găsiți atașat proiectul legislativ completat cu punctul de vedere al Federației Naționale PRO AGRO, pe draftul de tabel aflat în lucru. Facem mențiunea că este doar reiterarea poziției pe care o avem încă din 2016, și observațiile sunt identice cu cele transmise ca reacție a ultimelor intervenții pe care le-am considerat ingerință nefundamentată a marilor magazine.

Este adevărat că ne așteptam, cum s-a și întâmplat, ca acele solicitări să revină, în aceeași formă, rece, cinică și total schizoidă în raport cu realitatea din piață, observând că apare ca emitent, pentru prima dată în experiența noastră, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Nu putem decât să ne imaginăm că Grupul Schwarz, cel mai puternic din zona de retail, a ales să sune un "prieten".

Pentru aceste motive înțelegem să vă solicităm, domnule Președinte, să vă aplecați atenția asupra fermierilor și a organizațiilor profesionale care îi reprezintă pe aceștia, pentru că poziția dominantă din piață se reflectă perfect și în zona de lobby, care trebuie atent cernut și apeciat în raport cu traficul de influență, România fiind exemplul perfect când vine vorba de interferențe neligitime și ilegale din partea factorilor de interes extrem de potenți financiar și logistic.

Nu putem să nu facem o comparație a procesului de consultare publică si a dialogului social cu ce se întâmplă în cadrul ședințelor DIGI-AGRI din Comisia Europeană, unde pe lângă specialiști ai părților interesate se prezintă la întâniri și fermieri locali, a căror voce este ascultată de absolut toți participanții, fiind unanim acceptat că acea voce este cel puțin la fel de validă ca a oricărui alte specialist.

Facem aceste mențiuni pentru că în România nu este încă răspândită practica ca fermierii să își spună direct părerea, ne-am bucurat când am fost cu toții martori, în una din ședințele prezidate de dumneavoastră, la discursul fermierului din zona de legume, invitat de o altă organizație profesională.

Am ascultat cu toții mărturia unui fermier care a arătat tuturor cât de bătătorite îi sunt palmele de muncă, dar că la sfârșit de an iese în pierdere după vânzarea produselor.

Pentru aceste motive alegem să vă expediem această adresă sub formă de scrisoare deschisă, apelând în același timp la alte organizații profesionale, dar și direct la fermieri, să intre pe siteul Camerei Federația Națională PRO AGRO

Deputaților, să își salveze în agendă zilele în care se desfăsoară ședințele, și să intervină cel puțin online, pentru că din punctul Federației Naționale PRO AGRO vocea acestora este prima, și cea mai importantă, care trebuie ascultată în contextul Directivei PCN.

De asemenea, reiterăm apelul ca varianta proiectului legislativ elaborată de Senat trebuie privită ca punctul de plecare, această variantă fiind cea care conține în marea majoritate a prevederilor punctul de vedere al fermierilor.

Dorim să atragem atenția și asupra modului în care se fac observațiile la proiect, cu rugămintea ca procedura să conțină cerința ca observațiile să fie justificate, fie din punct de vedere juridic, comercial dar mai ales faptic.

Nu este posibil să observăm cerințe ale zonei de retail, doar cu titlu de exemplu, ca recepția cantitativ/calitativă să fie efectuată la momentul transmiterii dreptului de proprietate. Conform legislației în vigoare acest tip de situație este prevăzută de Codul Civil, cumpărătorul având calitatea de detentor precar (până la achitarea prețului când devine proprietar) cu toate drepturile și obligațiile survenite din această calitate.

Cum ar fi ca în cazul livrării unor produse alimentare extrem de fragile (ouă, prăjituri, etc) furnizorul să primească în a șasea zi de la livrare un Proces Verbal care să constate distrugerea mărfii, chiar dacă acesta din urmă a livrat și predat marfa în perfecte condiții.

Având în vedere specificul relației furnizor-cumpărător din România, în care nu putem găsi niciun contract modificat față de draftul impus de cumpărător, poate cu excepția marilor branduri internaționale, considerăm că orice prevedere care permite practicarea unei practici "gri", cu condiția ca aceasta să fie "acceptată în mod expres prin contract sau act adițional" va duce tot la un abuz, cum precizam, contractele sunt de adeziune, respectiv formulate și redactate de cumpărător și impuse furnizorului.

Facem această mențiune pentru că am observat că astfel de propuneri, specifice unei piețe libere, vin chiar de la Consiliul Concurenței, însă pentru noi este suficientă dovadă că nici autoritățile statului nu cunosc practicile marilor magazine din România.

Este important să reluăm și să subliniem necesitatea condițiilor minimale necesare relației dintre furnizor și cumpărător, cu speranța că acestea se vor regăsi în legea care va transpune Directiva PCN în România:

- solicităm păstrarea termenului de plată de 7 zile de la livrare pentru produsele proaspete stabilite în anexa Legii 321/2009. este adevărat că în practică nu a fost respectat nici acest termen, nici cel de 14 zile, însă în contextul în care Consiliul Concurenței este îndriduit de legiuitor să verifice aplicarea legii considerăm că acest termen de plată se poate respecta.

- solicităm ca orice prevedere care face trimitere la recepția cantitativ-calitativă a bunurilor să fie exclusiv raportată la momentul livrării bunurilor. în practică există cazuri în care contravaloarea produsele distruse la momentul manipulării în depozitul cumpărătorului, sau la momentul plasării pe raft, să fie scăzută din factura de vânzare.

- solicităm ca toate clauzele care prevăd dreptul de furnizorului de a solicita modificarea prețului să prevadă un preaviz rezonabil de scurt adaptat altor relații comerciale care nu sunt viciate de forța dezechilibrată în negociere. costurile cu energia/inputurile în continuă creștere/modificare, concurența neloială practicată de producătorii din Polonia, precum și alți factori impun reacții rapide de intervenție asupra prețului în vederea optimizării activității de comercializare. Federația Națională PRO AGRO

- eventualele servicii ce se pot presta de către cumpărător furnizorului, în ceea ce privește producătorii agroalimentari primari, furnizori ai produselor proaspete din anexă, să fie în mod limitativ reglementate, și doar în baza cererii exprese comunicată în scris, și nu prevăzută în contract.

Taxele și serviciile sunt modul prin care prețul produselor furnizate este scăzut în mod unilateral de către marii retaileri, în condițiile autofacturării se ajunge la situații în care produse vândute de furnizor cu un preț de 100 de lei (ipotetic, cu rol de exemplificare) să ducă la încasări de ~ 60 de lei.

La momentul apariției Legii 150/2016 de modificare a L321/2009 totalul taxelor și serviciilor depășea 40% din prețul bunurilor și apreciem că această valoare s-a păstrat sub formă de "risturne și remize".

Aceste taxe și servicii sunt invocate și autofacturate de către marile magazine ulterior achiziției bunurilor, fără consultarea furnizorului, acesta din urmă aflând despre "reducere" doar când recepționează plata.

- obligațiile părților în ceea ce privește posibilitatea de a modifica sau înceta raportul comercial să fie legiferate de o manieră care să asigure predictibilitatea, dar mai ales producătorului agroalimentar primar, cât și echitatea în stabilirea penalităților pentru neexecutare. în fapt, în cazul în care de multe ori se ajunge ca prețul de vânzare să se facă sub costul de producție, intenția furnizorului este de a înceta respectivul contract.

Având în vedere penalitățile exorbitante pentru nelivrare, dar și clauze care dau dreptul cumpărătorului să achiziționeze bunuri similare de pe piață, costurile fiind suportate de furnizor, fac ca aceste contracte să devină atât de oneroase încât doar insolvența sau falimentul să "ajute" furnizorul să închidă relația comercială.

Pe de altă parte, furnizorul trebuie protejat deoarece acesta își adaptează întreg procesul de producție sau ambalare pentru a respecta condițiile impuse de cumpărător, ori în acest caz acesta trebuie să beneficieze de un preaviz rezonabil pentru a își modifica în timp util strategia.

- stabilirea de condiții similare pentru produsele marcă proprie a cumpărătorului și produsele marca furnizorului atunci când furnizorul este producătorul ambelor categorii de produs. inclusiv Consiliul Concurenței a afirmat public că în asemenea situații producătorul își canibalizează propriul brand având în vedere că produsele marcă proprie a marelui magazin nu este împovărat de aceleași taxe și servicii și se vinde la un preț sensibil mai mic decât cel al brandului propriu al furnizorului.

Putem extinde, cu ușurință, această logică și la comparația între produsele marcă proprie a marelui magazin și alte produse similare, chiar dacă nu sunt produse de același producător, având în vedere că prețurile sunt extrem de apropiate în ceea ce privește produsele agroalimentare primare proaspete, cele marcă proprie sabotând aceste produse generice.

Domnule Președinte, vă rugăm să aveți verticalitatea și determinarea necesară pentru a nu lăsa aparatul administrativ să mai întârzie finalizarea acestui proiect legislativ extrem de important pentru toată agricultura românească.

Alegeți să opriți hemoragia fondurilor europene și naționale care au fost direcționate în ultimii ani către fermieri, dar se scurg invariabil în conturile marilor magazine pentru că legislația actuală permite acest abuz.

Vă rugăm să asigurați o formă a acestui act normativ de manieră să permită reîntoarcerea multor compatrioți în țară, pentru a avea slujbe bine remunerate în agricultura autohtonă, din câte observăm nici marile magazine nu mai sunt un mare angajator din moment ce se răspândește atât de mult tehnologia ce îți permite să îți scanezi singur cumpărăturile la casa de marcat.

Facem mențiunea că Federația Națională PRO AGRO nu va economisi niciun efort de a obține o lege favorabilă fermierilor, așa cum Comisia Europeană solicită prin această Directivă.

Ne aducem aminte discuțiile în contextul organizațiilor de fermieri la nivel european, unde ascultând ce se petrece în România ni se spune "la noi se întâmpla așa ceva acum 10-15 ani, aveți multe de schimbat".

La fel cum marii retaileri au sesizat Comisia Europeană cu privire la lanțul scurt de aprovizionare, Comisie Europeană care a ascultat varianta lobby-iștilor și a ales să demareze procedura infrigementului la momentul intrării în vigoare a Legii 150/2016 de modificare a Legii 321/2009, și noi, vom apela inclusiv la Copa Cogeca, ai căror membri suntem, și împreună ne vom adresa Comisiei Europene Federația Națională PRO AGRO denunțând un proiect final ce nu ține cont de dispozițiile conform căruia fiecare stat poate stabili reguli mai favorabile la nivel național.

Sperăm, domnule Președinte, că solicitările noastre, legitime și fundamentate, vor fi avute în vedere în lucrările ce urmează, asigurandu-vă de toată disponibilitatea noastră, atâta timp cât dezbaterile și interesele sunt transparente și poziția fermierilor agroalimentari primari, care sunt cei mai vulnerabili în acest context, este respectată și protejată la nivel legislativ.

Cu deosebită considerație,

Ionel ARION - Președinte PRO AGRO”