AMRCR preconizeaza un impact sumbru pe piata de retail in cazul in care Legea 321 va intra in vigoare, principalele efecte fiind cresterea preturilor, disparitia a sute de mii de producatori, dar si inchideri de supermarketuri si hypermarketuri. Marea noastra problema este legata de filosofia acestei legislatii care incepe sa fie din ce in ce mai punitiva si care pune intr-o relatie antagonica producatorii si retailerii. Scopul principal urmarit de aceasta modificare legislativa este afectarea, chiar subminarea activitatii marilor lanturi comerciale, printr-un mix de masuri care vizeaza modelul de business, modelul prin care aceste lanturi comerciale isi duc activitatea, fapt care ar putea conduce in final la crearea unui mediu extrem de ostil in care acestea opereaza si la decizia de inchidere a unor magazine, a declarat George Badescu, Director Executiv AMRCR in cadrul unei conferinte de presa. Reactia AMRCR vine ca urmare a modificarilor prevazute de Legea 321, principalele ingrijorari ale marilor lanturi de retail fiind: -Anularea taxelor de raft -Termen de plata mai scurt pentru produsele proaspete -Obligativitatea comercializarii in proportie de 51% a produselor romanesti prin aplicarea lantului scurt de aprovizionare. Amendamentele respective schimba Legea 321 in proportie de aproximativ 90%. Un prim aspect este legat de prevederile prin care se interzic taxele si serviciile la raft pentru toti comerciantii. O astfel de prevedere limiteaza practic capacitatea de exercitiu. Aceste taxe de raft, denumite in limbaj comunitar redevente de acces sunt permise de legislatia comunitara si faciliteaza intrarea pe piata a unui producator, dar si fidelizarea clientilor, a precizat executivul. Vorbim in primul rand despre o taxa care ii asigura producatorului o pozitionare privilegiata la raft. Valoarea acestei taxe la raft, potrivit unui raport al Consiliului Concurentei publicat in 2009, este undeva intre 10 si 15% din cifra de afaceri a retailerului. Insa procentul serviciului de taxa la raft difera de la retea la retea, a completat Adrian Manolache, avocat AMRCR Totodata, reprezentantii marilor magazine au atras atentia si asupra efectelor pe care le va avea eliminarea taxei la raft, cele mai importante dintre acestea fiind cresterile de pret, dar si problemele la nivel de aprovizionare care vor aparea in conditiile in care producatorii vor fi nevoiti sa livreze catre fiecare punct de vanzare, si nu catre platformele logistice asa cum se intampla acum ceea ce reprezinta un beneficiu al taxei de raft . De asemenea, reprezentantii AMRCR au adus in discutie si termenele de plata foarte restrictive pentru produsele proaspete, impuse de noul proiect de lege. Vorbim despre un termen de plata de sapte zile calendaristice pentru produsele proaspete, ceea ce este un termen drastic, am putea spune chiar draconic. Aceasta prevedere va necesita atat din partea retailerului, cat si din partea producatorului un sistem IT foarte performant pentru ca procesarea facturilor sa se incadreze in acest termen, a mai precizat Badescu, citat de Progresiv. Astfel, potrivit reprezentantilor AMRCR, marele risc al intrarii in vigoare al acestui amendament este disparitia multor producatori romani. Din totalul furnizorilor romani, doar 20 dintre acestia isi pot permite in acest moment investitiile necesare in sistemele informatice. Ce se va intampla cu restul? , a declarat Florin Capatana. Un alt punct de interes pe agenda AMRCR este legat de introducerea obligativitatii cotei de 51% produse locale la raft, principala problema fiind incapacitatea producatorilor locali de a sustine cererea.51% din ce? De unde se pot aproviziona toate lanturile de magazine ca sa aiba 51% la raft carne din Romania? Este imposibil, a precizat Florin Capatana, Vicepresedinte AMRCR. De altfel, Antonio Radu, Vicepresedinte al AMRCR si reprezentant al retailerului german Lidl a atras si el atentia asupra efectelor pe care le va avea in piata de retail alocarea a minimum 50% din suprafata totala de vanzare produselor romanesti. Consider ca aceste prevederi sunt mai degraba o forma de intoarcere a comertului la forma nefiscalizata, acestor prevederi fiind supusi doar retailerii cu afaceri de peste 2 milioane de lei. Nu inteleg, retailul modern detine o cota de 60% din total retail, daca produsele despre care vorbesc asociatiile de producatori exista, sunt bune si la preturi competitive, de ce nu se vand in magazinele independente?, a precizat Radu. In opinia noastra aceasta prevedere nu este un sprijin real pentru producatorii romani, pentru ca din modul in care este formulata, lant scurt de aprovizionare nu inseamna neaparat produse romanesti. Producatorii romani nu au niciun fel de garantie ca nu vor fi expusi concurentei producatorilor din tarile vecine. Fiecare dintre aceste prevederi principale ale Legii 321 menita sa sustina produsele locale si producatorii locali se vor intoarce, pana la urma impotriva celor care trebuie protejati: consumatorii romani si producatorii romani, a adaugat George Badescu. De altfel, reprezentanul Lidl a precizat fapul ca AMRCR va lua pozitie, legea putand fi atacata atat la Consiliul Concurentei, cat si la Comisia Europeana. Prin exceptie, in lunile de iarna, decembrie-februarie legumele si fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comerciantilor mentionatiquot;.