Ofensiva aproape nemiloasa a marilor distribuitori de alimente, iata, a atins si sectorul Eco-bio, daca s-a ajuns ca, pe plan mondial, sa se puna intrebarea daca viitorul sectorului va insemna produse de firma sau private label? Totul ramane ca piata sa rezolve, pentru ca, nu-i asa, traim in lumea unei economii libere. si, totusi, care va fi directia dominanta? Un posibil raspuns il putem afla din documentele de baza ale Congresului Mondial al Agroindustriei Ecologice, congres care, ca de fiecare data, isi desfasoara lucrarile la Biofach, cel mai mare targ de profil din lume. Actiune... Asadar, exista o dezbatere cu privire la cresterea viitoare a industriei produselor ecologice, iar intrebarea principala care se pune este urmatoarea: Viitorul este al marcilor de firma, sau ale marcilor de magazin? Dupa cum se cunoaste, industria de profil s-a autoconstruit pe marci care au apartinut si apartin micilor fermieri sau asociatiilor de fermieri care au refuzat incolonarea de tip industrial, creand o piata paralela; sau, mai bine spus, mentinand in viata o piata a traditiei si a vechilor practici agricole sau de procesare. Sesizand cresterea consumului si pe acest segment, unii mari distribuitori sau unele asociatii au patruns deja pe piata cu alimente ecologice private label. Investind in productia primara si, mai apoi, asigurand preluarea materiei prime, procesarea ei si desfacerea pridusului finit, lantul a fost constituit. Uneori, asa cum s-a intamplat mai ales in zone defavorizate, precum India sau Africa, politica distribuitorilor s-a bazat si pe conceptul Fairtrade, acela care, pe langa obligativitatea respectarii normelor de sustenabilitate, trebuie sa le respecte si pe acelea referitoare la responsabilitatea sociala. De aici, deriva o a doua intrebare: Va mai fi interesat micul fermier sa isi proceseze singur materia prima, producand si vanzand alimente Bio, sau va profita de sustinerea oferita de proiectele de mare amploare ale marilor lanturi de hipermarket? Depinde, de la caz la caz. Iata: In Statele Unite, O Organics, adica, o gama de produse private label, a devenit liderul alimentelor ecologice. Lansat de Safeway in 2005, brandul contabilizeaza peste 300 de alimente produse si certificate drept ecologice organice , beneficiind si de un site pe masura, de pe care poti cumpara de la formule de nutritie pentru nou-nascuti ori sportivi si pana la hrana eco pentru animale de casa. In Germania, iaurturile Bio de la Lidl, nu doar ca acapareaza tot mai mult piata, dar, mai mult decat atat, au un pret mediu de doar 0,40 euro, fata de 0,58 euro, cat este pretul mediu al celorlalte iaurturi. Exista, insa, si contraexemple care vin, in special, din tarile Europei de Vest, acolo unde firmele mici, de familie, nu au probleme cu desfacerea produselor. Asa se intampla in Elvetia, Olanda, Germania, Italia sau Franta, dar si in Marea Britanie sau tarile nordice, in special in Danemarca. In toate aceste tari, in ciuda volumului urias de alimente care sunt vandute prin marile magazine, amatorii de produse eco mentin si maresc an de an o piata din ce in ce mai dinamica, iar asta, datorita puterii de cumparare a populatiei, sensibil mai ridicata decat in alte zone geografice. ...si Contraactiune Unii sustin ca marii retailisti profita de termenul quot;ecologicquot;, fara a face nicio investitie asociata. Intr-adevar, industria alimentelor Eco a fost conturata, pe de o parte, de Agentiile de certificare, iar, pe de alta parte, de marcile de pionierat ale micilor producatori. Un alt impediment pe care producatorii individuali de alimente Eco il vor avea de depasit, este rata de crestere lenta a pietei, concomitent cu cresterea sensibilitatii consumatorilor fata de preturile alimentelor private label, fie ele si Eco, oferite de retaileri. Cum ultimii ani au fost marcati de criza, in Germania, ponderea vanzarilor de alimente Eco este dominata tot de private label, marcile de producator fiind marginalizatetot mai mult. De aceea, specialistii de la Organic Monitor, din Statele Unite, citati in documentele Biofach, afirma ca o parte de vina o au chiar companiile, acelea care nu au prevazut o crestere atat de mare a interesului consumatorilor fata de astfel de produse, startul spre marile afaceri fiind deja pierdut, in fata hipermarketurilor. De aceea, specialistii recomanda micilor producatori diverse solutii, pentru a se reinventa si pentru a se putea mentine pe piata: Una, ar fi abandonarea liniei ultra-traditionale, reorientandu-si produsele spre conceptul Comodities; o alta, ar fi pozitionarea companiilor si a produselor in zona marcilor etice, cum ar fi amintitul concept Fairtrade, sau Green Black, in varianta americana; o alta solutie ar fi aceea a evidentierii sustenabilitatii unei afaceri de familie, iar, solutia care pare a asigura cel mai mare succes, este acela al asocierii in cooperative. Ca model, este prezentata cooperativa Valleyhas, din Statele Unite, aceea care, in 2009, avea o cifra de afaceri de 520 de milioane de dolari, pentru ca, la finalul anului 2013, sa aiba o cifra de afaceri de 2,7 miliarde de dolari! Desigur, produsele Eco private label nu renunta la lupta acerba de pe piata. Documentul Biofach citeaza acelasi brand O Organics, care, beneficiind de investitii masive sustinute de lantul de magazine Safeway, a devenit o prezenta internationala cotidiana, produsele fiind preluate de distribuitori din America Latina, Africa si Asia. Ce va fi peste 10 ani? Documentul Congresului Biofach evidentiaza ca piata mondiala a alimentelor si a bauturilor ecologice isi revine in ritm accentuat din criza financiara. Dupa mai multi ani de crestere de doua cifre, in timpul crizei, piata a crescut cu doar 5 la suta in 2009 , dar, in 2013 si in prima jumatate a anului 2014, ea a crescut cu 12,3%. Un factor major de dinamizare a pietei, in toate regiunile geografice, a fost preluarea marfurilor intr-o masura tot mai mare, de catre marii distribuitori, dar succesul este datorat si campaniilor de educare a consumatorilor, combinate cu acelea de publicitate. Potrivit analizei prezentata in document, piata europeana a fost cea mai afectata de criza financiara. Scaderea puterii de cumparare a consumatorilor a determinat, din 2009 si pana in 2012, o contractare a vanzarilor, iar piata germana, cea mai mare din Europa, s-a plafonat la nivelul anului de debut al crizei, dupa care, a inceput sa isi revina. Recordurile europene au vizat tari precum Franta si Suedia, acolo unde extinderea a fost mai mare de 15%. O crestere sanatoasa continua pe piata nord-americana, care a depasit piata europeana, devenind cea mai mare din lume, iar America Latina a devenit o sursa majora de fructe, legume, carne, seminte, nuci si ingrediente ecologice. Produsele Bio, cele mai vandute, au fost cele proaspete legume si fructe, precum morcovi, cartofi si portocale , o crestere substantiala fiind consemnata la produsele lactate, ori la sucul de mere si vinul Eco. Ce va fi peste 10 ani? Situatia nu pare sa evolueze favorabil, pentru ca, daca la inceputul anului 2014 existau multe semne incurajatoare, odata cu escaladarea conflictului politic dintre Statele Unite si Uniunea Europeana, pe de o parte, si Rusia, de cealalta parte, din vara lui 2014, totul pare a fi dat peste cap. In conditii normale, volumul afacerilor din agroindustria ecologica a lumii ar fi trebuit sa creasca de trei ori, pana in anul 2025. Acum, totul mare mult mai incetosat, din cauza embargoului impus de Rusia. Drept rezultat, se prevede o supraproductie de alimente industrializate, asadar, o scadere a preturilor acestora, fapt care va pune in dificultate alimentele ecologice, sensibil mai scumpe. De aceea, inca o data, specialistii de nivel international, cum ar fi domnul Hanni Rutzler, Presedinte al ZukunftsInstitut, din Viena, sustin ca singura sansa reala pentru agroindustria ecologica este aceea a asocierii, mai ales ca si acest segment va fi supus fenomenului globalizarii care, inevitabil, va conduce la ofensiva si mai accentuata a alimentelor Eco-private label. Problema este, insa, cine va controla aceste alimente private label, comerciantii, sau asociatiile de producatori si procesatori? In sarcina acestora din urma, va ramane si dezvoltarea propriilor retele de magazine, dupa modelul americanilor de la Safeway, pentru a diminua concurenta marilor retailisti. Concomitent, insa, mai exista o cale, e drept, mai favorabila agricultorilor, decat procesatorilor. Iar aceasta posibilitate este data de Industria cosmeticelor ecologice, aceea care fructifica exclusiv materie prima organica.