Alexandru Peligrad: Daca vorbim de exporturile de sucuri ale Romaniei, vorbim in special de exportul de suc de mere, in conditiile in care, in 2011 spre exemplu, acesta a avut o pondere valorica de circa 91% in totalul exporturilor de sucuri ale Romaniei, cu o valoare de 10,7 milioane de euro, dintr-un total al exporturilor de sucuri de fructe si legume de 11,8 milioane de euro. Pe trend ascendent Desi balanta comerciala a Romaniei la capitolul sucuri din legume si fructe a fost una net deficitara in 2011, dupa cum ne-o arata datele Centrului Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, cu exporturi de 11,8 milioane de euro si importuri de 30,4 milioane de euro -18,6 milioane de euro , sucurile de mere lupta din greu la echilibrarea acesteia, contribuind cu un excedent de 9,224 milioane euro, excedent ce rezulta dintr-un export de 10,7 milioane de euro in 2011 si un import de 1,4 milioane de euro in 2011 , conform informatiilor pe care ni le furnizeaza institutia amintita. Exporturile de suc de mere au cunoscut un declin sever in primii ani care au trecut de la intrarea Romaniei in UE, de la 26,47 milioane euro in 2007, la 5,37 milioane euro in 2009, pentru a beneficia ulterior 2010-2011 de o revenire pana la un nivel de 10,2 milioane euro, respectiv 10,7 milioane euro. In 2011, nivelul exporturilor s-a aflat doar la 40%, comparativ cu 2007. Evolutia negativa a exporturilor romanesti de sucuri de mere se explica prin disparitia marilor livezi dupa 1989, prin decaderea sistemului de cercetare pomicola, prin faptul ca nu sunt disponibile cantitati care sa asigure nevoile marilor importatori pentru tot timpul anului. Totodata restrangerea exporturilor romanesti de sucuri de fructe a urmat si trendul mondial, in perioada 2007-2008 existand un puternic recul al cererii pentru acest produs, la nivel global, pentru ca ulterior cererea sa urmeze un trend ascendent. In cazul Romaniei restrangerea valorii exporturilor de sucuri de fructe s-a facut cu un ritm mediu anual de 15%, pentru intervalul 2007-2011, fata de un ritm mediu anual de scadere a cererii de doar 4% inregistrat de piata mondiala, fapt care reflecta atat dificultatile specifice pietei interne de a asigura o oferta mai generoasa , cat si prin dificultatile existente pe piata internationala. Prin urmare, pozitia tarii noastre la nivel mondial, in topul exportatorilor de suc de mere s-a deteriorat. Importam suc mai scump Romania ocupa locul 20 in topul exportatorilor mondiali de suc de mere si o pondere de 0,4% in comertul mondial cu acest produs, conform datelor oferite de raportul Potentialul de Export al Romaniei - Mere si Suc de mere, elaborat de Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine. Principalele piete pe care sunt exportate sucurile de mere romanesti sunt Germania 40% din totalul exporturilor romanesti de suc de mere , Austria 32% si Ungaria 22,6% . Cantitativ, Romania a exportat in 2011, 6.111 tone de suc de mere si a importat 781 tone. Pretul la care Romania a reusit sa exporte suc de mere a fost in medie de 1,75 euro/kg, in vreme ce pretul mediu de import a fost usor superior, respectiv de 1,87 euro/kg. Cele mai scumpe importuri au fost cele de 6 tone de sucuri de mere aduse din Austria si Belgia la un pret de 3 euro/kg, in vreme ce pietele pe care Romania a putut sa-si valorifice sucurile de mere la cel mai bun pret au fost Moldova 2,41 euro/kg pentru cele 65 de tone exportate si Austria 2,05 euro/kg pentru cele 1.176 de tone exportate . Un fapt cu adevarat remarcabil este acela ca Romania reuseste sa exporte pe piete ale unor tari care ocupa un loc mai bun decat tara noastra in topul mondial al exportatorilor, comparativ cu Romania. Astfel, Polonia ocupa locul 2 in topul mondial al exportatorilor, Austria locul 3, Germania locul 5 si Ungaria locul 10. Productivitatea a crescut in ultimii ani Potentialul de export al Romaniei este unul foarte mare avand in vedere ca Romania ocupa locul 15 in lume la suprafata cultivata cu mere si doar locul 21 la productia de mere. Acest decalaj arata ca productivitatea Romaniei in ceea ce priveste productia de mere, poate sa cunoasca imbunatatiri in urmatorii ani. De altfel, rezultatele anilor 2007-2011 arata o crestere cu 25% a productiei de mere, in conditiile unei scaderi cu circa 10% a suprafetelor livezilor cu meri. Totusi, o crestere a exporturilor de sucuri de mere ar putea sa se produca si prin cresterea influentei componentei valorice, in sensul ca exportatorii romani sa obtina un pret mai bun pentru propriile produse, in conditiile in care productia de mere romaneasca este mai putin chimizata si datorita lipsei resurselor financiare . Ar trebui insa, la nivelul Ministerului Agriculturii sa existe o strategie de promovare a marului romanesc. Primul pas al elaborarii acestei strategii este insa acela de a se decide daca Romania se va indrepta preponderent spre o productie ecologica de fructe, optiune mai putin productiva cantitativ, dar nu si valoric sau spre o productivitate mai mare a livezilor de meri, caz in care ar trebui ca programele de sprijin ale fermierilor sa vizeze o crestere a marimii medii a unei exploatatii agricole si a gradului de mecanizare al acesteia. Una dintre problemele cu care se confrunta producatorii romani de mere si sucuri de mere este aceea ca in general, cantitatile produse sunt mici ?si oferite sezonier. Trendurile existente la nivel mondial par a oferi producatorilor romani de sucuri de fructe o serie de oportunitati. Una dintre acestea este niordm;a sucurilor de fructe obtinute prin presare, procedeu care spre deosebire de cel al centrifugarii sucul isi pastreaza mult mai bine enzimele, nutrientii ?si mineralele. Potrivit tehnologiilor actuale, sucul proaspat de fructe ?si legume se poate obtine prin zdrobire ?si presare ?si prin taiere ?si centrifugare - primul proces fiind unul lent ?si rece, iar cel de al doilea rapid ?si cald. Adoptate de multe staruri, sucurile de fructe ?si legume presate au inceput sa aiba o tot mai mare cautare, astfel ca, in ultimul deceniu in toate marile metropole ale lumii au aparut baruri dedicate exclusiv producerii de sucuri prin presare - intr-o gama aproape infinita de cocktailuri in care sunt amestecate fructe cu legume. Initial aceste baruri cumparau ele fructele ?si legumele. Cum insa depozitarea fructelor ?si legumelor presupunea spatii mult mai mari ?si deci cheltuieli mai mari, la ora actuala, cea mai mare cantitate de sucuri vandute in aceste locatii au devenit sucurile deja imbuteliate de producator cel mai adesea chiar de fermier . In plus, in cazul acestor sucuri, nu conteaza aspectul fructului, ci doar calitatile gustative si compozitia in elemente bune pentru sanatate, fapt ii favorizeaza mult pe producatorii romani, ale caror fructe patate, lovite, mici, recunoscute pentru gustul lor, vor fi de aceasta data apreciate la adevarata lor valoare. Piata cauta furnizori din intreaga lume si orice cantitate oferita este imediat preluata de cineva, iar formele de interactiune intre producatori ?si cumparatori sunt facilitate de internet. O astfel de piata electronica accesibila ?si producatorilor romani este Pressed Juice Directory, platforma web, care urmareordm;te sa puna pe harta toate locatiile ?si furnizorii de sucuri presate din lume . Pe harta s-au inscris pana acum producatori din SUA, Canada, Marea Britanie, Franta si chiar ?sihellip; Liban. De ce nu ar fi ?si din Romania? Reteta sucului - una din cheia succesului O afacere in domeniul producerii de sucuri de fructe bio nu este insa foarte usoara, presupunand existenta unui capital initial pentru realizarea investitiei linia de productie , precum si a unui capital de lucru. Practic, afacerea nu functioneaza decat trei luni pe an, in perioada septembrie - noiembrie, pentru ca iarna merele se usuca ?si nu mai au umiditate. Toamna sunt facute majoritatea cheltuielilor cand are loc achizitionarea merelor fructelor ?si a ambalajelor, dupa care banii sunt imobilizati pana la momentul vanzarii produsului finit sucul . Nu in ultimul rand, este vorba ?si de e o afacere complet noua pentru industria alimentara din Romania, fapt care produce dureri de cap in special atunci cand trebuie sa gasesti personal specializat. In Romania nu gaseordm;ti specialiordm;ti ingineri pentru industria alimentara pentru domeniul sucurilor, pentru ca in facultate studentii sunt pregatiti in general pentru cele trei industrii de baza: lapte, carne ?si panificatie. Pe de alta parte succesul depinde si de inspiratie. Astfel, fiecare producator poate sa produca o reteta proprie de suc de mere, obtinuta prin prelucrarea unui anumit soi de mere sau prin combinarea mai multor soiuri, fiecare cu caracteristici gustative specifice mai dulce, mai acrisor etc. . De asemenea, producatorul va trebui sa se decida daca este mai avantajos pentru el sa-si deschida afacerea mai aproape de furnizori regiunile cu o densitate mai mare a livezilor sau mai aproape de piata daca doreste o distributie mai rapida a produsului finit . CASETA 1: In cazul Romaniei restrangerea valorii exporturilor de sucuri de fructe s-a facut cu un ritm mediu anual de 15%, pentru intervalul 2007-2011, fata de un ritm mediu anual de scadere a cererii de doar 4% inregistrat de piata mondiala, fapt care reflecta atat dificultatile specifice pietei interne de a asigura o oferta mai generoasa , cat si prin dificultatile existente pe piata internationala. CASETA 2: Pretul la care Romania a reusit sa exporte suc de mere a fost in medie de 1,75 euro/kg, in vreme ce pretul mediu de import a fost usor superior, respectiv de 1,87 euro/kg. CASETA 3: Piata cauta furnizori din intreaga lume si orice cantitate oferita este imediat preluata de cineva, iar formele de interactiune intre producatori ?si cumparatori sint facilitate de internet. O astfel de piata electronica accesibila ?si producatorilor romani este Pressed Juice Directory, platforma web, care urmareordm;te sa puna pe harta toate locatiile ?si furnizorii de sucuri presate din lume .