Gabriel Nitulescu: Institutul National de Statistica anunta o productie de miere de 25.800 tone pentru anul 2011. Dar apicultorii considera aceste cifre ca fiind nereale pentru ca Romania nu a produs niciodata mai mult de 22.000 de tone de miere. Afacerile baietilor destepti De unde provine diferenta? Din afacerile facute de baietii destepti de care nici acest domeniu nu duce lipsa. Astfel, Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania ACAR , sesiza faptul ca exista acesti baieti destepti din apicultura, care doar ruleaza facturi si incaseaza fonduri nerambursabile, fara a desfasura vreo activitate de productie. Cum se explica faptul ca, in unele judete, precum Buzau, Constanta, Salaj, Suceava sau Dambovita, vanzarile si cumpararile de familii de albine, decontate prin Programul National Apicol din Romania 2011-2013 program finantat in proportie de 50% de la bugetul de stat si 50% din fonduri europene, n.e. , se apropie sau chiar depasesc efectivele totale pe judet? Sau cum se explica faptul ca doar cinci-sase forme asociative asigura peste 50% din totalul familiilor de albine vandute si decontate in intreaga tara?, se intreba Ioan Fetea, presedintele ACAR. Avand in vedere astfel de sesizari, Agentia de Plati si Interventie in Agricultura-APIA agentia platitoare a fondurilor nerambursabile a intensificat controalele la fata locului, urmarea fiind decontarea a doar jumatate din cele sapte milioane de euro alocate acestui program pentru anul 2012. Evolutie pozitiva stimulata cu fonduri europene De la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, sectorul apicol a inregistrat in general o evolutie ascendenta, stimulata si de faptul ca acest domeniu a absorbit foarte multe fonduri, atat de la bugetul de stat, cat si din surse europene. Este vorba, pe de-o parte, de subventiile anuale acordate pana in 2010 20 de lei pentru familia de albine de elita si pentru familia de albine de productie, respectiv, 30 lei pentru familia de albine certificate ecologic si, pe de alta parte, de banii alocati prin masurile prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR , destinate fermelor de subzistenta, unde proiectele sunt finantate in proportie de suta la suta din fonduri nerambursabile. Incepand din 2011, apicultorii au putut accesa si fondurile puse la dispozitie prin Programul National Apicol din Romania 2011-2013, prin care Ministerul Agriculturii ?si Dezvoltarii Rurale a alocat 43.941.629 lei, banii acordati mai ales pentru masura 3 - Achizitionarea de matci, roi la pachet, roi pe faguri ?si familii de albine din rase omologate in Romania se deconteaza integral achizitia a maximum 100 matci/apicultor, 100 roiuri la pachet, precum si maximum 100 roiuri pe faguri si masura 4 - Achizitionarea de stupi in vederea reformarii stupilor uzati in urma deplasarii acestora in pastoral se deconteaza pentru fiecare apicultor achizitia a maximum 125 stupi utilati conform tehnologiei apicole, excluzand materialul biologic . Evolutia ascendenta a sectorului a avut loc mai ales in ceea ce priveste cresterea numarului de familii de albine, a numarului de apicultori si a exporturilor. Astfel, fata de 2006 numarul de familii de albine a crescut cu circa 35%, pana la valoarea de circa 1,2 milioane familii stupi . Numarul apicultorilor a crescut si el cu peste 25% in acelasi interval de timp, ajungand la circa 45.000. De altfel, asa cum se mentioneaza in studiul Potentialul de export al Romaniei - Miere, realizat de Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, principala caracteristica a pietei romanesti este aceea ca cea mai mare parte a productiei este realizata de micii producatori privati, unii dintre acestia aflandu-se sub umbrela protectionista a unor procesatori sau asociatii comerciale. Productia de miere, insa, nu a inregistrat acelasi trend ascendent. Astfel, fata de 2006-2007, in 2012-2013 aceasta s-a aflat chiar la un nivel mai scazut - 4-10% . Totusi in anii 2008-2011 valoarea productiei de miere a Romaniei a fost de circa 20.000 de tone, cu un maxim de 22.222 tone, respectiv 21.000 tone in anii 2010 si respectiv 2011. Scaderea in volum a productiei de miere in anii 2012 si 2013 a fost cauzata, in special, de conditiile climaterice defavorabile ploi in perioada de inflorire a unora din plantele melifere - la salcam, de exemplu - si seceta in timpul lunilor de vara, care a afectat puternic culturile de rapita si floarea-soarelui . Conform studiului Potentialul de export al Romaniei - Miere, tara noastra se afla pe locul trei in UE, dupa Spania si Germania locul patru in Europa, dupa Ucraina, Spania si Germania la valoarea productiei de miere daca avem in vedere nivelurile inregistrate de peste 20.000 tone anual si pe locul patru in UE la numarul familiilor de albine dupa Spania, Polonia si Grecia . La nivel mondial, cu cele circa 20.000 de tone produse, Romania se situeaza pe locul 19. Locul 10 mondial la exportul de miere Circa 60% din productia de miere merge la export, ne arata datele aceluiasi studiu, Romania ocupand locul 10 mondial cu o pondere in exporturile globale de circa 2,7%. Conform datelor statistice, de la intrarea in UE, exporturile de miere ale Romaniei aproape s-au dublat din punctul de vedere al volumului 11.460 tone in 2012, fata de 6.632 tone in 2007 , in vreme ce din punct de vedere valoric exporturile de miere au crescut de peste trei ori. Cresterea valorica a exporturilor, peste cea in volum a fost rezultatul evolutiei preturilor pe pietele internationale, preturi care au crescut la acest produs ca urmare a faptului ca incepand cu 2007 pe piata mondiala se inregistreaza un deficit al ofertei. Acest deficit a fost urmarea reducerii numarului de familii de albine in SUA, a secetei din regiuni apicole traditionale precum Australia si Europa de Est Ucraina , care au condus la scaderea productiei, in paralel cu o crestere accelerata a consumului de miere in tari precum China si India. Consumatorul roman cere la consum miere de slaba calitate Importurile de miere, nesemnificative la intrarea Romaniei in UE, au avut o evolutie mult mai rapida decat exporturile crescand de circa 25 de ori ajungand in prezent la circa 600-700 tone aproximativ 10% din consumul intern . Producatorii de miere romani se plang de faptul ca foarte multe dintre importuri sunt produse de slaba calitate, care se remarca prin pretul scazut de comercializare. De exemplu, mierea importata din China in vrac are un pret care se afla la un sfert din nivelul celui practicat de apicultorii romani. Noi consumam cam jumatate din productie, undeva intre 400-500 de grame pe locuitor, pe an. Daca acum 20 de ani, consumul se cifra la o medie pe locuitor de 50 de grame, acum am ajuns la 450 de grame ?si daca ar mai creordm;te de zece ori, probabil ca Romania ar trebui sa importe miere pentru consum. Problema este ca, pe langa consumul de miere autohtona, noi mai importam 10% din ce consumam intern, niordm;te surogate, care reprezinta o pacoste pentru Romania. Noi avem excedent de miere ?si permitem sa intre extra-comunitar, nu punem taxe, nu protejam produsul miere, care este un brand. Repet, 10% din ce se consuma in Romania este miere extra-comunitara, surogat, declara conform Money.ro Ioan Fetea, preordm;edintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania, in luna septembrie a acestui an, intr-o conferinta de presa. Potrivit statisticilor oficiale, consumul de miere pe cap de locuitor in Romania este printre cele mai scazute din Europa, astfel ca, desi acesta a crescut de circa 10 ori in ultimele doua decenii a atins un nivel mediu de doar 450 de grame/locuitor, fata de 5 kg in Danemarca, 2,2 kg in Germania, 1,5 kg in Olanda ?si Belgia sau peste 0,6 kg in Ungaria. Un motiv al consumului redus de miere printre romani este si lipsa de cunostinte a acestora cu privire la acest produs. Am vazut ca la TV se promoveaza consumul de miere, dar nu a unei mieri de calitate. Nimeni nu spune ca mierea care curge este in general o miere falsificata sau o miere care nu fost pastrata in conditii optime. 90% dintre clienti vin si spun: vrem miere care curge. Am avut 50% dintre clienti care au plecat din magazinul nostru pentru ca nu aveam - miere care curge -, explica Ioan Sabadus, un producator de miere din Satu Mare, in cadrul unei declaratii date revistei Piata Agricola. Mierea care curge poate fi gasita timp de maximum doua saptamani dupa recoltare, dupa care se cristalizeaza. Miere lichida pe piata ar putea fi doar cea de salcam, care cristalizeaza dupa 8-12 luni. Mierea cristalizata este cea naturala 100%. Pentru a obtine o miere care curge, producatorul o pune pe foc, o incalzeste si distruge vitaminele. si, in plus, nu numai ca vitaminele se distrug, dar, daca se depaseste temperatura de 40 de grade, mierea devine toxica. Romania produce ecologic din ce in ce mai mult O nisa cu o evolutie exploziva este cea a productiei si exportului de miere ecologica. Romania exporta circa 80% din productia de miere obtinuta in sistem ecologic, principalele piete fiind Germania si tarile nordice. Din pacate, miere obtinuta in sistem ecologic nu se consuma pe piata interna, 80% din productie, circa 3.650 de tone in 2010, plecand la export in vrac, in special catre Germania si tarile nordice, piete unde se inregistreaza cel mai mare consum de miere pe cap de locuitor, declara in urma cu doi ani, consilierul Ministerului Agriculturii, Daniela Rebega. Preturile oferite pentru mierea ecologica sunt de regula cu 20% pana la 100% mai mari decat mierea obtinuta in sistem conventional. Daca in anul 2000, Romania producea doar 6 tone de miere de albine certificata ecologic, pana in anul 2005 cantitatea s-a majorat de 100 de ori, la 610 tone, ajungand ulterior la 2.300 tone in 2008, la 3.200 tone in 2009 si la 3.650 tone in 2010. Productia de miere a Romaniei 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Numarul stupilor de albine 888.200 891.043 982.368 998.000 1.057.190 1.101.000 1.170.000 1.200.000 Productia de miere tone 18.195 16.767 19.833 19.937 22.222 21.000 15.000 17.500 Sursa: FAO, ACAR Comertul cu miere al Romaniei 2007-2012 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Exporturi mii EUR 10.105 16.329 12.139 17.955 29.977 35.000 tone 6.632 9.606 6.255 7.125 10.653 11.460 Importuri mii EUR 34 126 580 1.561 1.200 ned tone 21 63 315 777 516 ned Sursa: FAO, ACAR