Autor: Alexandru Peligrad La nivel mondial, noile estimari ale productiei de orez ale anului indica o crestere de 3,5 milioane tone, fata de vechile previziuni, ceea ce se traduce intr-o productie mondiala de orez nedecorticat de 7,449 milioane tone 4,966 milioane tone de orez decorticat , rezultand o crestere relativ scazuta +1,1% fata de sezonul 2012, se arata intr-un studiu al FAO destinat pietei de gen FAO Rice Market Monitor, Aprilie 2014 . 2013, relativ modest Performanta relativ modesta a sectorului pe parcursul sezonului 2013 a fost rezultatul unor probleme climatice inregistrate de catre mai multi producatori importanti din Asia, incluzand aici state precum China, Laos si Malaezia, unde productia a scazut fata de 2012. Pe de alta parte, alte tari din regiune - India, Indonezia si Pakistan - au recoltat cantitati mai mari de orez in 2013 fata de 2012. In Africa, s-au inregistrat puternice castiguri de productie in tarile din vestul si estul continentului, castiguri ce au fost compensate de o contractie in Madagascar, unde productia a scazut ca urmare a vremii nefavorabile si a daunatorilor. In restul lumii, conditiile de crestere mai favorabile au determinat rezultate mai bune in Australia, in America Latina si in Caraibe, in timp ce in SUA si in Europa perspectivele unor preturi mai mici pentru productia de orez, la momentul plantarii au condus la diminuarea suprafetelor cultivate si implicit la diminuarea productiei. Conform prognozei FAO, productia mondiala de orez nedecorticat in 2014 ar putea ajunge la 751 milioane tone 500,7 milioane tone orez decorticat , cu 0,8% mai mult decat s-a estimat in prezent pentru 2013, ceea ce ar reprezenta un al treilea sezon consecutiv cu o evolutie modesta. Prognoza cu privire la incetinirea ritmului de crestere a productiei de orez se bazeaza pe asteptarile legate de manifestarea fenomenului El Nintilde;o la jumatatea anului 2014. Fiind asociat cu seceta in Asia principala regiune a lumii de productie a orezului , fenomenul poate avea un impact puternic asupra culturilor, incurajand insa si o posibila orientare a cultivatorilor spre soiuri care au nevoie de mai putina apa in timpul sezonului uscat. In emisfera sudica, unde cultura orezului este mai avansata comparativ cu emisfera nordica, din punctul de vedere al stadiului de crestere al plantei, se estimeaza cresteri semnificative ale productiei in America de Sud, si o scadere a productiei in Australia, provocata de seceta. In restul lumii Africa, America de Nord si Europa , prognoza FAO indica o revenire a productiei, la nivelele inregistrate in 2012. Comertul international este in scadere In aprilie, FAO a redus usor fata de noiembrie estimarea sa cu privire la volumul comertului international cu orez pentru anul calendaristic 2013, avansand cifra de 37,3 milioane de tone, cantitate care este cu circa 3% 1,0 milioane tone , mai mica decat recordul din 2012. O mare parte a reducerii importurile globale de orez, in 2013 fata de 2012 a fost cauzata de cererea mai scazuta venita din Indonezia si Filipine, ca urmare a unor recolte locale bune. Nigeria si China, cele mai mari tari importatoare de orez, au redus, de asemenea, importurile, in timp ce Iranul, Coreea de Sud si Madagascarul si-au marit importurile fata de 2012. In ceea ce priveste exporturile, o mare parte din greul contractiei mondiale a fost suportat de catre Vietnam, datele oficiale indicand o scadere a acestora cu 1 milion de tone, scadere in concordanta cu achizitiile mai reduse ale Indoneziei si Filipinelor, doi dintre cumparatori cei mai importanti ai orezului vietnamez. Reduceri mai consistente au fost inregistrate si de catre Brazilia, Myanmar, Thailanda si Uruguay, o consecinta a preturilor interne ridicate. Prin contrast, Cambodgia, China, India si Pakistan au reusit sa-si intensifice exporturile de orez. Comertul international cu orez este de asteptat sa isi revina in 2014, inregistrand o crestere estimata de 5% fata de 2013, pana la nivelul de 39,3 milioane de tone un nou record . Confruntandu-se cu cresterea preturilor pe piata interna si o scadere a rezervelor, tarile din Asia Bangladesh, China, Indonezia, Malaezia, Nepal, Filipine si Sri Lanka ar fi responsabile pentru marirea cu mai mult de 2 milioane de tone a importurilor mondiale. Fluxurile comerciale cu orez catre tarile din Africa sunt, de asemenea, de asteptat sa creasca usor, in special pe baza achizitiilor mai mari ale Nigeriei, Maliului si Tanzaniei, in paralel co scadere a cererii venite de la Madagascar si Mozambic. Importurile de orez ale tarilor din America Latina si Caraibe, de asemenea, ar putea creste, sustinute de cererea mai mare venita din Haiti si Bolivia, in timp ce, Brazilia va inregistra un necesar mai scazut, comparativ cu 2012. Pe partea ofertei, existenta unor mari cantitati disponibile in tarile exportatoare, precum si asteptarile cu privire la evolutia productiei si a rezervelor in 2014 vor avea ca efect o intensificare a concurentei pe piata internationala. Pe fondul eforturilor sustinute de reducere a stocurilor sale publice, Thailanda este de asteptat sa incerce sa capteze o mare parte din expansiunea cererii mondiale, desi se prognozeaza ca si alti exportatori de orez Argentina, Brazilia, Cambodgia, China, Egipt, Guyana, Pakistan, Paraguay, Statele Unite ale Americii si Vietnam vor livra cantitati mai mari pe pietele externe. Cresterea exporturilor acestor state este de asteptat sa se realizeze in detrimentul exporturilor Indiei. Consumul creste ca urmare a cresterii populatiei Estimarile FAO indica pentru sezonul 2013-2014 un consum de orez decorticat de 490,3 milioane tone, ceea ce reprezinta o crestere de 2,5% comparativ cu anul precedent. O mare parte din cresterea consumului este sustinuta de o marirea continua a consumului uman direct. Se remarca insa si o crestere a utilizarii orezului in hrana animalelor sau in alte scopuri. Prognozele FAO indica o expansiune a consumului mondial de orez pentru sezonul 2014-15 la nivelul de 502 milioane tone, 83% din acesta fiind destinat consumului uman. La realizarea acestei prognoze s-a luat in considerare o crestere de 1,4% a populatiei lumii, dar si o crestere marginala a consumului per capita de la 56,9 kg, la 57 kg, in conditiile in care orezul ramane un aliment scump in pietele interne, cu multe tari raportand cresteri persistente ale preturilor pe pietele nationale. Evolutie divergenta Preturile internationale pe piata orezului au urmat tendinte divergente in ultimele patru luni. Astfel, preturile din segmentul mediu au crescut brusc pe fondul perspectivelor de diminuare a cantitatilor disponibile din SUA si Australia, cei mai mari furnizori de orez cu bob scurt Japonica si a continuarii mentinerii restrictiilor la export in Egipt. Aceasta evolutie a contrastat puternic cu diminuarea pretului international al orezului pe segmentul cu bob lung -2-3% , de la inceputul anului 2013, datorata existentei unor mari cantitati disponibile la marii exportatori, precum si a unui interes de cumparare scazut. Preturile la sortimentele de orez aromatizat, de asemenea, au cunoscut o diminuare, desi mai putin semnificativa -1% , reflectand existenta unor cantitati disponibile mari pe piata, in paralel cu o retragere a unor cumparatori internationali importanti. Preturile internationale de export pentru orez, in urmatoarele cateva luni sunt susceptibile de a fi influentate de evolutia celei de-a doua recolte in tarile din emisfera nordica si de cele ale primei recolte din 2014 din emisfera sudica. Avand in vedere asteptarile cu privire la cresterea productiei in principalele tari exportatoare, aceste noi recolte ar putea exercita o presiune suplimentara asupra cotatiilor la export. In acest context, deciziile de cumparare vor juca un rol important. Guvernul din Filipine si-a anuntat deja intentia de a tine o licitatie pentru importul de orez, in luna aprilie, dar revenirea in piata a altor cumparatori importanti ar putea atenua si mai mult presiunea pentru scaderea preturilor. Privind in perspectiva, evenimentele climatice care afecteaza dezvoltarea culturilor de orez in 2014, cum ar fi fenomenul El Nintilde;o, sunt, de asemenea, de natura sa influenteze asteptarile pietei. In plan politic, deciziile Thailandei cu privire la sprijinul pe care guvernul il va da pentru sectorul orezului precum si ritmul de scadere al stocurilor publice vor influenta pretul international al orezului. Revizuirea restrictiilor la exportul de orez decorticat de catre Egipt si revenirea tarii pe piata internationala ar putea atenua o parte din presiunea in curs exercitata in sensul cresterii pretului pentru orezul Japonica. In sfarsit, asa cum au dovedit-o evolutiile din ultimele luni, miscarile ratelor de schimb ar putea, de asemenea, influenta preturile la productia de orez pe diferite piete regionale.