În 2025, piața alimentară din România se confruntă cu schimbări generate de factori economici, climatici și legislativi. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea producției agricole și alimentare a scăzut în 2024 cu 4,3% față de anul precedent, ajungând la 100,5 miliarde lei. Producția vegetală a înregistrat o reducere de 10,1%, în timp ce producția animală a crescut cu 5,1%, susținută în principal de creșterea cererii pentru carne și produse lactate.

Raportările Eurostat confirmă că industria alimentară reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul României, cu o pondere ridicată a procesării produselor agroalimentare. În 2025, tendințele majore vizează creșterea cererii pentru produse bio, alimente cu etichetă curată și soluții de ambalare sustenabilă. Aceste orientări se aliniază cu strategiile europene privind tranziția către un sistem alimentar mai verde.

Datele NielsenIQ arată că retailul alimentar modern a înregistrat în 2024 o creștere medie de 8-10%, în principal datorită extinderii rețelelor de supermarketuri și creșterii comerțului online. Totuși, inflația și costurile ridicate cu energia și logistica continuă să exercite presiune asupra prețurilor.

Pentru procesatori și comercianți, provocarea principală rămâne menținerea competitivității în condițiile creșterii costurilor de producție și a cerințelor tot mai stricte privind siguranța alimentară. Reducerea risipei, investițiile în digitalizare și consolidarea relației cu furnizorii locali sunt direcții prioritare.

Prognozele arată că piața alimentară din România ar putea înregistra o creștere anuală medie de 3-4% până în 2030, dacă sectorul va continua investițiile în tehnologii moderne și va adapta oferta la noile preferințe ale consumatorilor.

(Foto: Freepik)