Decizia de a alege un produs mai scump nu este, în majoritatea cazurilor, strict economică. Studiile despre comportamentul alimentar din România arată că achizițiile sunt influențate de factori socio-culturali, încredere în brand, stil de viață și percepția calității – nu doar de preț.

În retail, prețul funcționează ca un semnal psihologic. Produsele premium sunt asociate automat cu siguranța, gustul sau statutul, chiar înainte de a fi evaluate obiectiv. Strategiile de „preț de prestigiu” și „premium” sunt recunoscute în marketing tocmai pentru că declanșează percepția de valoare ridicată și diferențiere.

Cercetările recente despre consumul alimentar în România indică faptul că decizia de cumpărare este modelată de două categorii de factori: determinanți (venit, educație, vârstă) și sensibili (psihologia consumatorului, contextul pieței). Astfel, produsul mai scump devine alegerea „sigură” atunci când cumpărătorul caută calitate, origine clară sau garanția brandului.

Mai mult, studiile internaționale arată că atributele etice sau de calitate pot genera diferențe reale de preț acceptate de consumatori; de exemplu, produse alimentare cu standarde mai ridicate pot susține prime de preț semnificative, deoarece sunt percepute ca superioare.

La nivel practic, cumpărătorul român alternează între economisire și „răsfăț”. Analizele retail arată o combinație între pragmatism și dorința de produse mai bune sau premium, în funcție de momentul de consum.

Concluzia: produsul mai scump nu este ales pentru preț, ci pentru semnificația lui. În mintea consumatorului, el înseamnă siguranță, diferențiere și control asupra alegerii – elemente esențiale într-un mediu economic incert.

(Foto: Freepik)