În 2026, cumpărătorul român rămâne atent la preț, dar nu mai cumpără „la grămadă”. Piața se rupe în două: economisire agresivă pentru coșul de bază și mici „răsfățuri” premium pentru momentele de consum.

Ce explodează

1. Local & „din România” – inclusiv ca reflex de încredere. Într-un studiu PwC România, peste jumătate dintre respondenți spun că preferă să cumpere alimente locale.
2. Promoții & value hunting – consumatorul compară, vânează reduceri și acceptă mai ușor branduri „value”. (Același raport indică orientarea spre economisire și comportamente de reducere a risipei.)
3. Ready-meal / ready-to-eat – când timpul costă, cresc produsele „gata de consum” și soluțiile rapide, mai ales în urban și pentru familii ocupate.
4. Premium „cu sens”: produse mai scumpe, dar cu argument clar (gust, origine, proteine, calitate). La nivel internațional, prognozele de trend pentru 2026 indică revenirea interesului pentru calitatea cărnii și experiențe senzoriale „mai intense”.

Ce se răcește

• „Bio” fără dovadă/beneficiu clar: dacă diferența de preț e mare, cumpărătorul cere justificare (certificări, trasabilitate).
• Produse „healthy” ambigue: etichete vagi, promisiuni generale – oamenii devin mai sceptici.

Linia de forță a anului

Criteriile care decid coșul sunt: preț + încredere + comoditate. Cercetările despre comportamentul alimentar în România confirmă că decizia e puternic influențată de preț și accesibilitate, dar și de percepția asupra produsului (origine, atribute).

Dacă ești producător, miza în 2026 e simplă: fie câștigi pe value (preț corect și calitate constantă), fie construiești un premium credibil (origine, trasabilitate, diferențiator real).

(Foto: Freepik)