Deşi România încă se regăseşte la coada clasamentului european, în ceea ce priveşte consumul de peste şi fructe de mare, cu 5,3 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 22,1 kg, media continentului, există o preferinţă din ce în ce mai evidentă a românilor, atât pentru peste, cât şi pentru fructele de mare.

Astfel, în ultimul an, piaţa de pește din România, care a înregistrat o creştere de 3%, a ajuns la valoarea totală de 350 milioane de euro, confirmând şi în acest an trendul ascendent care a putut fi observat începând cu anul 2013.

Zicala care a guvernat mentalitatea românească timp îndelungat, „Cel mai bun peste este tot porcul”, pare a nu mai fi chiar de actualitate, lucru confirmat şi de Institutul Naţional de Statistică. Noua tendinţa a românilor este de a mânca mai puţin şi mai scump, constată INSSE.

Ce a determinat trendul ascendent?

În privinţa preferinţei crescute pentru pește şi fructe de mare, România pare să se fi aliniat unei tendinţe globale din ce în ce mai accentuate. Tot mai mulţi oameni, din toate zonele lumii, încearcă să cultive un stil de viaţă sănătos și să aibă o alimentaţie echilibrată. Iar peştele, şi, mai ales, cel sălbatic, este campionul absolut al acestui domeniu. Astfel, se constată că, pentru prima dată în istorie, consumul global pe cap de locuitor a depăşit 20 de kilograme, dublu faţă de nivelul anilor 60. Pe plan mondial, somonul şi păstrăvul sunt speciile cu cea mai mare pondere, în privinţa valorii, surclasând crevetele, care ocupa în anii trecuţi această poziţie.

Potrivit firmei americane de cercetare a obiceiurilor de consum, NPD Group, tot mai multă lume caută astăzi produse sănătoase şi „curate”, fără prea mulți aditivi şi conservanţi, iar acest lucru aduce beneficii evidente pieţei de peste. Cercetările au subliniat faptul că, încă din 2013, tot mai mulţi consumatori au început să comande în restaurante pește şi fructe de mare, dar şi să le prepare singuri acasă.

„Dacă s-ar populariza mai mult extraordinarele beneficii pentru sănătate pe care le aduce consumul acestor produse, piaţa de pește ar înregistra creşteri şi mai mari. Aceasta mai ales în contextul îmbătrânirii populaţiei şi a dorinţei de a cauta alternative cât mai sănătoase” afirmă Warren Solochek, preşedinte al diviziei alimentare a NPD.

Predicții

Predicţiile de piaţă ale instituţiei americane arată că tot mai mulţi consumatori caută hrană nemodificată genetic, certificată „non-GMO”. Şi de data aceasta,  câştigătoare este tot industria peştelui. În Statele Unite s-a cerut etichetarea somonului GMO, tocmai pentru ca populaţia să poată face o alegere în cunoştinţă de cauză. Anul 2019 a evidenţiat şi tendinţa consumatorilor de a şti cu exactitate de unde provine peştele care există la raft. „Oamenii sunt interesaţi nu numai de ceea ce există în mâncarea lor, dar şi din ce sursă provine şi cum a fost produsă” spune un reprezentant al NPD.

O altă tendinţă de consum interesantă evidenţiată de cercetarea NPD Group a fost preferinţa pentru produsele locale în detrimentul chiar al celor organice. Peştele poate fi sălbatic sau poate proveni din acvacultură, însă nu este niciodată etichetat ca organic. Însă, un studiu efectuat de Cowen and Company, la care au participat 1000 de subiecţi, a indicat că 43% dintre participanți ar fi achiziţionat produse pe a căror etichetă era menţionată o sursă de provenienţă locală faţă de 19% care ar fi cumpărat mâncare organică.T

endinţele care există pe piaţa globală a peştelui pot fi observate, în diferite proporţii şi în România. Însă, aici, trendul ascendent înregistrat de industria peştelui este datorat şi dezvoltării comerţului modern, deschiderii lanţurilor de hiper şi supermarcheturi cu raioane specializate pentru peste, creşterii gamei de produse din peste şi scăderii TVA-ului la produsele alimentare. 

Ca valoare, aproape de porc și pui

Deşi peştele este în continuare, în România, în urmă consumului de carne de porc sau pui, ca volum, ca valoare însă, cele două pieţe sunt apropiate.

Creveţii, scoicile şi calamarii, din ce în ce mai des în farfurii

Considerate până acum câţiva ani un produs elitist şi nişat, destinat unui procent destul de mic de consumatori, segmentul fructelor de mare este într-o expansiune impresionantă. Dacă anul trecut valoarea pieţei de fructe de mare din România era de 35 de milioane de euro, anul acesta există o creştere estimată de 5%. „Creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%)", se menţionează într-un studiu realizat de Romfood Trading.

Principala sursă de aprovizionare în piaţă este importul, producţia autohtonă fiind încă la un nivel destul de redus. Creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India şi China sunt favoriţii iubitorilor de fructe de mare din România. O explicaţie a acestui fapt o constituie interacţiunile românilor cu preparatele din bucătăriile altor ţări, în special cele mediteraneene, țări în care călătoresc frecvent.

Este însă adevărat că, în medie fructele de mare au fost mult popularizate de către chefi în diverse emisiuni sau articole de profil. Şi nu în ultimul rând, ca şi peștele, fructele de mare sunt considerate o hrană sănătoasă şi uşoară, perfect potrivită cu stilul de viaţă modern. 

Surse de proteine de bună calitate, bogate în vitamine, minerale-cheie, care nu se găsesc în compoziţia altor alimente şi sărace în calorii, fructele de mare încep să fie o alternativă din ce în ce mai atractivă pentru foarte multe categorii de consumatori – de la cei tineri, cu un ritm de viaţă alert şi atenţi la calitatea hranei din farfurie şi până la cei maturi, care au în vedere în primul rând beneficiile pentru sănătate. Cu un conţinut ridicat de acizi grași Omega-3, prin consumul de fructe de mare este protejată în primul rând inima.

De ce este peştele o hrană sănătoasă?

Se spune că „peştele este hrana creierului”, însă beneficiile pe care le are consumul de pește asupra sănătăţii sunt mult mai diversificate. Cu o carne gustoasă şi uşor digerabilă, peştele conţine toţi aminoacizii esenţiali şi este o sursă excelentă de minerale (fosfor, iod, potasiu) şi vitamine (A, B12, D, E). Riscul de boli cardiovasculare este mult diminuat la persoanele care consumă de cel puţin două ori pe săptămână acest aliment. De asemenea, acizii graşi omega 3 reduc riscul de tromboză, demenţă, artrită, astm şi boli de rinichi, reduc aritmiile şi tensiunea arterială.

Peştele gras, ca sardinele, macroul, heringul sau somonul, este într-adevăr o hrană a creierului, ajută memoria şi scade riscul de Alzheimer la toţi cei care îl consumă cu regularitate, o dată pe săptămâna. Bună sursă de calciu şi fier, peştele protejează totodată şi sănătatea ochilor.