Cererea pentru produse alimentare bio a înregistrat în Europa, la fel că în anii trecuţi, un nou record. Însă cu toate acestea producţia de produse bio nu poate ţine pasul cu cererea, astfel încât sunt necesare „eforturi mai mari la nivel de politici” conform publicaţiei ”Organic în Europe: Prospects and Developments 2025”.   

Importanța politicilor

Aceste aspecte ale pieţei evidenţiază importanța implementării unor politici agricole comune în Europa şi a altor strategii agroalimentare, pentru a crea un mediu propice luării unor decizii de investiţii semnificative în acest segment al pieţei. Fără aceste investiţii, Europa nu va putea satisfice cererea în creştere pentru produsele bio care există în acest moment în ţările membre.

Cercetările arată că, în Uniunea Europeană, piaţa produselor bio a crescut cu 7.4%, iar vânzările din retail au atins cifra de 24 miliarde de euro. Cu toate acestea, numărul producătorilor de produse bio a scăzut la 0,2%. S-a constatat, de asemenea, că piaţa produselor bio cunoaşte diferite grade de dezvoltare în ţările Uniunii Europene.

Astfel, dacă în Suedia şi Franţa s-au înregistrat creşteri de 45% respectiv 10%, în ţări ca Belgia şi Marea Britanie rata de vânzări de retail a fost sub procentul înregistrat în anii anteriori, de 3,8 respectiv 4%. Există, de asemenea şi diferenţe uriaşe între consumul de produse bio pe cap de locuitor între statele membre ale Uniunii. Astfel, clasamentul este condus de Luxemburg şi Danemarca, iar pe ultimele locuri se situează Slovacia şi Bulgaria.

Crește cererea și în România

Piaţa produselor bio din România se află destul de departe de performanţele înregistrate în vestul Europei, însă există în mod cert un trend ascendent, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta. Suprafeţele agricole care asigură producţia bio din ţară au crescut la aproximativ 300.000 de hectare, iar România exportă produse ecologice în valoare medie de 200 de milioane de euro anual. Cea mai mare parte a producţiei autohtone de astfel de produse, 70, 80% ia calea exportului, iar principalele pieţe sunt cele din Germania, Austria şi Belgia. Acestea sunt interesate în primul rând de cereale, miere, fructe de pădure şi mult mai puţin de produse procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. Nu numai suprafaţa implicată în agricultura ecologică este în creştere constantă an de an, ci şi operatorii înregistraţi, precum şi numărul de fabrici procesatoare. S-a constatat astfel că piaţa produselor ecologice româneşti se extinde, este una dintre cele mai dinamice, iar oferta devine din ce în ce mai diversificată.

Categoria clienţilor orientaţi spre consumul de produse bio a devenit din ce în ce mai distinctă în România, iar producătorii şi retailerii au manifestat o preocupare intensă pentru a satisface aşteptările acesteia. La raft însă, o mare pondere a ofertei bio provine din importuri. Aceasta pentru că, dacă Germania, Austria sau Belgia importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, tot aceste ţări sunt şi furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească. Situaţia aceasta este valabilă în primul rând în ceea ce priveşte produsele procesate. Însă în cazul produselor proaspete ca ouăle ecologice, untul, laptele, caşcavalul bio, dar şi vinurile din struguri ecologici ponderea produselor de provenienţă românească este mai importantă.

Ce va fi?

Conform  „Organic in Europe: Prospects and Developments 2016”, în ultimii ani s-a constatat o creştere constantă a cererii de produse bio pe piaţa europeană, care a înregistrat un plus de 7,4%. Creşterea medie anuală pe piaţa de retail a produselor organice de băcănie a fost între 2006 şi 2012 în jurul valorii de 2, 3%. S-a constatat de asemenea că există o tendinţă clară a cumpărătorilor de a cheltui mai mult pe produse bio. Conform aceleiaşi surse, consumul de produse bio pe cap de locuitor a crescut cu 110%, de la 224 euro la 474 euro. În aceeaşi perioadă, consumul casnic de alimente şi băuturi a rămas aproape constant cu valorile înregistrate anterior.     

S-a observat pe acest segment de piaţă o cerere crescută de produse de înaltă calitate. Iată care este ponderea cotei de piaţă a unora dintre produsele bio în ţări ale Uniunii Europene: Ouăle bio au o cota de piaţă de 11 până la 22% în Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania şi Olanda. Lactatele deţin o cotă de piaţă între 5 şi 10% în Austria, Germania şi Olanda, în timp ce laptele poate acapara o cotă de piaţă mai importantă: numai în Austria, aceasta este de 15,7%. Fructele şi legumele reprezintă acum o cincime din piaţa bio a mai multor ţări, printre care Italia, Irlanda, Franţa, Germania şi Suedia.

Potenţialul nu este încă suficient exploatat

Recentele cercetări focusate asupra consumatorilor din Statele Unite şi Europa de Vest sugerează că femeile, persoanele tinere şi gurmanzii sunt mai interesaţi de produsele bio. Categorii largi de consumatori au cunoştinţă despre acest tip de produse, însă comunicarea particularităţilor şi beneficiilor categoriei bio încă trebuie îmbunătăţită evidenţiază cercetările.

Spre exemplu, doar jumătate dintre consumatorii din Statele Unite şi Europa de Vest înţeleg diferenţa între produsele bio şi cele non bio şi condiţiile specifice producţiei organice. În Statele Unite, 92% dintre consumatori cred că gustul produselor bio este identic cu cel al produselor convenţionale, în timp ce în Europa de Vest consumatorii se aşteaptă la un gust categoric îmbunătăţit şi acesta este şi motivul pentru care aleg de la raft produsele etichetate astfel. Aceeași aşteptare o au, de asemenea şi chefii profesionişti.

În privinţa vânzărilor din retail a produselor bio, România se află pe locul 18 în Europa, situându-se astfel în faţa unor ţări precum Cehia, Grecia, Slovenia şi Ungaria, dar şi Portugalia, Bulgaria, Slovacia sau Turcia.

Cât priveşte distribuţia vânzărilor de retail în ţările europene, Germania rămâne cel mai mare consumator din Uniunea Europeană, cu 7,9 miliarde de euro, iar pe plan global se situează pe locul al doilea, după Statele Unite. Franţa deţine locul al doilea în Europa cu 4,8 miliarde de euro, urmată de Marea Britanie şi Italia cu 2, 3 respectiv 2,1 miliarde de euro. Pe plan global, Statele Unite rămân cea mai mare piaţă de produse bio şi conduc detaşat cu 43% din vânzările de retail globale, fiind urmate de Uniunea Europeană, cu 38%.