Nutriția europeană traversează o perioadă de transformare majoră, marcată de tranziția către diete sustenabile, echilibrate și bazate pe știință. Conform OMS (2024), peste 60% dintre europeni încearcă să-și reducă aportul de zahăr și grăsimi saturate, iar 35% declară că preferă produse certificate eco sau „clean label”.

Un raport recent al FAO și EFSA (2025) arată că dieta mediteraneană rămâne modelul alimentar cel mai echilibrat, contribuind la reducerea riscului de boli cardiovasculare și diabet de tip 2 cu până la 30%. Această dietă pune accent pe consumul de pește, carne slabă, legume proaspete și grăsimi nesaturate.

În Europa de Est, tendințele se aliniază treptat celor occidentale. În România, conform datelor INS, consumul de fructe și legume a crescut cu 8% în 2024, în timp ce vânzările de carne procesată au stagnat. Această schimbare reflectă interesul pentru alimentație echilibrată, dar și impactul campaniilor educaționale susținute de autorități și ONG-uri.

Totodată, tehnologia devine un factor decisiv în definirea viitorului alimentației: aplicațiile de urmărire a aportului caloric și platformele de consiliere nutrițională sunt folosite de peste 20% din consumatorii urbani. Conform Euromonitor (2024), segmentul „food tech” orientat pe nutriție personalizată va depăși 25 miliarde euro până în 2026.

Pentru România, provocarea este de a integra educația nutrițională în politicile publice și de a susține industria locală în dezvoltarea produselor sănătoase, accesibile și competitive. Viitorul nutriției europene nu mai ține doar de aliment, ci de responsabilitate — față de corp, de economie și de planetă.

(Foto: Freepik)