Desi discutiile cu privire la reducerea TVA la alimentele de baza au fost destul de dese si animate in ultimii doi-trei ani, nimic concret nu s-a realizat pana acum. Problema majora este aceea ca statul ar trebui sa faca fata intr-o prima faza unei reduceri a incasarilor bugetare din TVA, reducere care ar putea sa se ridice in sectorul industriei carnii la circa 150 de milioane de euro, avand in vedere situatia pietei din prezent. Primul neajuns al mecanismului si cel mai de temut, nu din cauza de FMI, ci de echilibru bugetar este ca el necesita, cel putin in prima faza, renuntarea la cateva sute de milioane de euro pe care statul le incaseaza, dar le inapoiaza., explica Mihai Viordm;an, directorul executiv al Romalimenta, intr-o luare de pozitie, in buletinul asociatiei pentru luna decembrie a anului trecut. La ora actuala, Romania se numara printre statele cu cel mai mare TVA la carne din Europa, doar Ungaria - 27% si Danemarca - 25% depasindu-ne. In schimb in Irlanda si Marea Britanie TVA-ul la carne este ZERO. quot;Statele europene taxeaza redus alimentele din doua motive majore: bun simt fata de consumatori si simt economic fata de piata si fisc. Sistemul este simplu si generalizat, fara dantelarii., arata Mihai Viordm;an, directorul executiv al Romalimenta, in buletinul asociatiei pentru luna decembrie a anului trecut. In momentul de fata, guvernantii se gandesc si la o alta masura ce ar putea fi extinsa si in domeniul industriei carnii, taxarea inversa. Aceasta masura, ce urmeaza a fi valabila doi ani, a fost deja introdusa de guvern la jumatatea lui 2011, in domeniul comertului cu cereale si plante oleaginoase. Ea implica eliminarea platii TVA pentru fiecare element din lantul producator-intermediar-comerciant-procesator, aceasta taxa urmand a fi platita doar de cumparatorul final al produselor. Masura este insa contestata de mai multe grupuri de producatori. Mai avantajos pentru statul roman este TVA-ul de 9 la suta pe toata filiera de produs, decat taxarea inversa. 9 este mai mare decat 0, orice este mai mare decat 0, declara recent Viorel Marin, preordm;edintele ANAMOB. quot;In acest moment, sunt doua scenarii posibile, introducerea taxarii inverse pentru toate alimentele de baza sau reducerea TVA. Scaderea TVA poate fi adoptata de Romaniaquot;, arata Alex Jurconi, reprezentant al gigantului american Smithfield, unul dintre cei mai mari crescatori de porcine. Amanarea reducerii TVA pentru alimentele de baza este insa in detrimentul consumatorului, dar, credem noi, si al statului, care pierde ca urmare a restrangerii consumului si implicit al activitatii economice generatoare de taxe. Desi discutiile in acest sens pot sa para ipotetice putem constata rezultatul concret al creordm;terii TVA inclusiv la alimentele de baza, iar rezultatele nu sunt unele care sa arate ca masura respectiva a fost una utila si benefica economiei romaneordm;ti in ansamblu. Calcule de finantiordm;ti!!! Creordm;terea TVA de la 19% la 24% a condus la scaderea consumului anual in comertul cu amanuntul cu aproximativ 10%. Au aratat-o si o arata in continuare in mod constat in ultimii trei ani datele furnizate de procesatorii si comerciantii de carne din Romania. Astfel, intr-o analiza realizata de Ziarul Financiar se arata ca, daca in 2008 afacerile cumulate ale primilor zece procesatori de carne se cifrau la 850 milioane de euro, la sfarsitul anului 2010 rulajele s-au redus la 700 milioane euro, explicatia fiind data in cea mai mare tocmai de aceasta masura prociclica a guvernului Boc ramasa insa neschimbata si sub guvernul Ponta . Un calcul simplu - pe care il vom detalia in cele ce urmeaza - ne arata insa care ar fi caordm;tigul obtinut de stat din aceasta creordm;tere de taxe. Astfel, la 100 de lei, statul colecta, prin TVA, 19 lei,, inainte de creordm;terea acestei taxe. Teoretic, odata cu creordm;terea TVA statul a inceput sa colecteze 24 de lei, la cei 100 de lei cheltuiti de consumatorul final. Datele statistice ne arata insa ca dupa creordm;terea TVA, consumul in comertul cu amanuntul s-a redus cu circa 10%, astfel ca statul in loc sa colecteze 19 lei din 100 de lei s-a ales cu 24% din 90 de lei, adica 21,6 lei. Caordm;tigul ar fi de 2,6 lei la fiecare 100 lei de pe vremea cand creordm;terea de TVA nu se produsese. Dar reducerea cu 10% a consumului inseamna reducerea tot cu aproximativ 10% a activitatii pe intregul lant productie-distributie-comercializare. Astfel ca daca inainte de creordm;terea TVA de la 19% la 24% intr-un ipotetic magazin de cartier reprezentativ pentru media pietei se vindeau 100 de salamuri intr-o luna, acum la acelasi magazin de cartier se vand doar 90 de salamuri. Cele 10 salamuri care nu se mai vand, nu vor mai fi cerute de comerciant de la producator si prin urmare acele 10 salamuri nu vor mai fi produse, nu vor mai transportate si nu vor mai fi comercializate. Faptul ca nu vor mai fi produse va conduce la scaderea consumului de materii prime, materiale, forta de munca si energie necesare producerii acelor zece salamuri, adica abatoarele si crescatorii de animale vor da mai putina carne catre procesatori, vor fi cerute mai putine ingrediente necesare producerii salamurilor folii de ambalare, conservati, arome etc. utilajele vor functiona mai putin, consumand mai putina energie etc. Pe lantul de distributie va fi necesar transportul unei cantitati mai mici de produse, ceea ce inseamna in mod ideal ca vor pleca in cursa mai putine masini de transport, ca se vor plati mai putine roviniete, ca se va consuma mai putina benzina/motorina, ca vor fi platiti mai putini ordm;oferi. In modul mai putin ideal in cursa vor pleca tot atatea masini cu tot atatia ordm;oferi, dar profitul procesatorului va avea serios de suferit deoarece cu o cifra de afaceri mai mica, el va trebui sa faca fata acelorasi cheltuieli. Pe lantul de comercializare, in mod ideal vor fi necesari mai putini manipulanti descarcatori si vanzatori sau in modul mai putin ideal situatia de la lantul de productie si transport se va repeta si aici, respectiv cu o cifra de afaceri diminuata comerciantul va trebui sa faca fata acelorasi cheltuieli. In aceste conditii, statul va pierde la incasarea taxelor legate de profitul intreprinderilor, de salarii, de accize cu sume care sunt apropiate sau chiar le intrec pe cele obtinute din creordm;terea TVA. De altfel, aceste efecte se vad foarte clar in datele Ministerului de Finante. In 2008, 2009 si 2010, spre exemplu, ponderea impozitului pe profit in PIB PIB care si el a scazut in 2010 si 2009 comparativ cu 2008 s-a diminuat de la 2,6% la 2,4% si respectiv 2,2%. Impozitul pe salarii si venit s-a mentinut la valori de 3,7%, 3,8% si respectiv 3,5% din PIB in anii mentionati se impune, de asemenea, aceeasi mentiune cu privire la scaderea PIB si in acelasi timp . In acest context, se impune observatia ca in 2009 creordm;terea ponderii impozitului pe salarii si venit are o singura explicatie: scaderea abrupta a PIB in 2009, comparativ cu 2008 si intarzierea sectorului real de a da oameni afara intarziere de inteles mai ales pe considerente sociale pentru a-si eficientiza activitatea acest fapt se coreleaza si cu scaderea profitului companiilor reflectata la nivelul bugetului de stat consolidat, prin scaderea veniturilor aferente acestui impozit . In acelasi timp, evolutia incasarilor din TVA ca pondere in PIB a fost de 8,1% in 2008, 7% in 2009 urmare a scaderii consumului, scadere generata de criza si 7,7% in 2010 urmare a creordm;terii TVA de la 19% la 24% . Singurele creordm;teri de venituri in anii mentionati au fost cele la veniturile din accize, cauza fiind insa creordm;terea respectivelor accize ca urmare a calendarului convenit cu UE. 8,2% in 2008, 9,9% in 2009 si, respectiv 10,3% din PIB in 2010; la acest capitol, a contat mult si imbunatatirea colectarii, pentru ca tentatia de evaziune fiscala a crescut odata cu cotele de taxare impuse . Prin urmare, daca vrem sa vedem efectul real al masurii de creordm;tere a TVA vom constata ca acesta a fost aproape nul la nivelul veniturilor incasate la bugetul de stat consolidat. Astfel, creordm;terea de TVA a adus un plus de 0,7 puncte procentuale din PIB 2010 fata de 2009 , surplus contracarat de scaderea cu 0,2 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe profit, de scaderea cu 0,3 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe salarii si venituri si cu o valoare care probabil este egala tot cu 0,1-0,3% din PIB a veniturilor din accize ca urmare a scaderii consumului bunurilor accizabile scadere mascata insa de creordm;terea accizelor in conformitate cu calendarul convenit cu UE. La pierderile suferite de stat va trebui sa adaugam insa cheltuielile crescute legate de plata ajutorului pe ordm;omaj si a altor ajutate sociale. ordf;i de ce nu si cheltuielile cu dobanzile si cu alte masuri pentru stabilizarea sistemului bancar, sistem care resimte in prezent destul de puternic disponibilizarile cauzate de criza. Scaderea TVA va ieftini produsele la raft Avand in vedere cele aratate mai sus, daca cineva din Ministerul de Finante ar avea curiozitatea de a vedea care au fost efectele benefice ale creordm;terii TVA si ar pune toate datele intr-un model economic de calcul al efectelor in economie, va avea cu siguranta surpriza de a vedea ca beneficiile au fost inghitite de efectele negative ale masurii. In aceste conditii, scaderea TVA la alimentele de baza inclusiv carne si produse din carne , ar putea fi masura benefica ce este atat de cautata de guvernele ultimilor ani pentru a reporni motorul economiei. ordf;i in ciuda unor pareri exprimate in presa sau in mediul economic prin care se spune ca scaderea TVA nu se va vedea in preturile de la raft, exista ordm;anse reale ca in fapt, sa se produca exact efectul negat: scaderea pretului produselor. quot;Introducerea TVA de 10% pentru alimentele de baza va reduce preturile cu cel putin o cincime. Competitia intre producatorii din industria carnii este fantastica in acest moment. Capacitatile de productie sunt in acest moment de zece ori mai mari decat cererea de pe piataquot;, arata Radu Timiordm;, proprietar al producatorului de mezeluri CrisTim si preordm;edinte al Asociatiei Romane a Carnii, cu ocazia unui seminar pe tema fiscalitatii in agricultura, citat de Ziarul Financiar.