Lanțurile alimentare europene intră într-o etapă în care avantajul competitiv nu mai este dat doar de producție, ci de capacitatea de a transporta, depozita și livra eficient produsele.

În Uniunea Europeană, logistica alimentară a devenit un sector strategic, susținut de o infrastructură complexă de transport rutier, feroviar, maritim și aerian. Europa reprezintă aproape 30% din piața globală de food logistics, iar sectorul este în creștere accelerată .

Componenta critică este transportul. În lanțul alimentar, acesta poate reprezenta aproximativ 9% din costul final al produsului, dar impactul său real este mult mai mare, influențând prețurile, pierderile și accesul la piață .

Presiunea vine din mai multe direcții:

• creșterea prețului combustibilului
• lipsa șoferilor în Europa
• blocaje logistice și tensiuni geopolitice
• cerințe tot mai stricte privind temperatura și siguranța alimentelor

În 2024, transportul rutier din UE a ajuns la 1.869 miliarde tone-km, dar creșterea a fost marginală, semn al unei piețe aflate sub presiune .

În paralel, piața de cold chain logistics — esențială pentru carne, lactate și produse perisabile — a depășit 80 miliarde USD în 2026 și continuă să crească cu peste 8% anual .

Această dinamică schimbă logica industriei alimentare.

Producătorii nu mai concurează doar pe costul de producție, ci pe:

• proximitatea față de consumator
• accesul la infrastructură logistică
• capacitatea de depozitare refrigerată

Lanțurile scurte devin o soluție tot mai atractivă. Studiile arată că optimizarea livrărilor și cooperarea între producători pot reduce costurile logistice și emisiile cu până la 16% .

În acest context, fermele și procesatorii care nu controlează logistica devin vulnerabili.

Viitorul industriei alimentare nu va mai fi decis doar în fermă sau în fabrică.

Va fi decis pe drum.

(Foto: Magnific)